Băncile de talie mică şi medie dau semnalul redeschiderii lupteipentru atragerea de bani de la clienţi prin dobânzi mari ladepozite, în timp ce băncile mari încearcă tocmai să le reducă,pentru a-şi proteja profitabilitatea.
Reapar astfel pe piaţă dobânzi de 7,5%-7,75% pe an la lei şi de4% pe an la euro, care păreau să fie intrate în istorie laînceputul verii, atunci când toţi bancherii se concentrau pevânzarea de credite, iar scăderea costurilor la care banii suntatraşi şi plasaţi era o prioritate.
Acum îşi spun cuvântul turbulenţele de pe pieţeleinternaţionale, care fac ca lichiditatea să fie din nou în vârfullistei priorităţilor bancherilor.
Cea mai recentă mişcare vine de la Bancpost, o bancă de topzece controlată de grupul elen Eurobank, care cu ocaziaaniversării a 20 de ani de activitate a venit cu o ofertă dedepozite pe patru luni cu dobânzi de 7,5% pe an la lei, respectiv4% pe an la euro.
"Decizia de a apela la produse de economisire poate părea unlucru de importanţă cotidiană pentru cei mai mulţi. Pentru noi însăeste un motiv să recompensăm responsabilitatea (...)", spuneKyriakos Xydis, vicepreşedinte al Bancpost pe retail. De altfel,şeful grupului Eurobank le-a spus recent acţionarilor că până în2012 toate subsidiarele grupului trebuie să devină independente dinpunctul de vedere al finanţării.
Şi Millennium Bank, un jucător de talie mică controlat de grupulportughez Millennium BCP, plăteşte dobânzi de 7,5% pe an clienţilorcare au depozite de peste 100.000 de lei. Dobânda urcă şi la 7,75%,dacă depozitul este constituit prin internet-banking.
În condiţiile în care nivelul dobânzii efective încasate declient este afectat de impozitul de 16%, două bănci cu acţionariatelen au ales să promoveze nivelul dobânzii brute. Banca Româneascăşi Alpha promovează astfel depozite cu o dobândă brută de 8,33% pean, care corespunde unei dobânzi efective de 7% pe an.
O altă bancă mică cu acţionariat elen, ATE Bank,plăteşte 7,75% pe an la depozitele în lei pe trei luni chiar şipentru depozitele de valori mai mici.
"Clienţii sunt tot mai bine informaţi, ştiu de problemele dinGrecia şi Portugalia şi apare un comportament de turmă. Tendinţa pepiaţă este ca băncile greceşti să mărească dobânzile, ca să îşimenţină clienţii. Chiar dacă nu au foarte mare nevoie delichidităţi, au nevoie să îşi păstreze clienţii şi tot sunt nevoitesă mărească dobânzile", spune Dan Armeanu, profesor universitar încadrul ASE Bucureşti.
În acest timp băncile de top - BCR, BRD sau Raiffeisen - sestrăduiesc să ducă dobânzile la depozite în jos pentru a-şi protejamarjele. La depozitele "clasice" dobânzile plătite coboară chiarpe palierul de 4% pe an şi nici la produsele promoţionale nu maiajung la 7% pe an. De altfel, BRD a operat chiar săptămâna trecutăo ajustare, tăind jumătate de punct din dobânzile la depozite.
Presiunile de creştere a dobânzilor au devenit vizibile îniunie, odată cu deteriorarea situaţiei financiare a Greciei, care asperiat investitorii pe plan internaţional. Datele BNR privindeconomisirea se opresc la luna mai, când se observa încă o scădere.Dobânda medie la depozitele populaţiei era în mai de 6,8% pe an, înscădere uşoară faţă de aprilie. De altfel, ratele au fost în 2011într-o scădere continuă, după ce în a doua jumătate a lui 2010oscilaseră între 7,4% şi 7,6% pe an, pe fondul accelerăriiinflaţiei.
Ecartul tot mai vizibil dintre dobânzile remunerate de băncilemari respectiv cele ale jucătorior mici şi medii deschide din noudiscuţii pe piaţă legate de sustenabilitatea unei astfel depolitici. Cum cererea de credite rămâne foarte slabă, bancherilorle rămâne doar alternativa de a canaliza lichidităţile în lei cătretitluri de stat, la care însă randamentele sunt în palierul de6%-7% pe an. Astfel, cum mai poate fi profitabil să atragi depozitecu dobânzi de peste 7% pe an?
"Nu cred că pot să mai meargă mult în sus cu dobânzile, pentrucă ecartul dintre cele două tipuri de jucători este prea mare şi arînregistra pierderi, care doar le-ar înrăutăţi situaţia", mai spuneArmeanu.
Lupta pentru atragerea de fonduri prin oferirea de dobânzi estefavorizată şi de comportamentul clienţilor, care arareoripenalizează o bancă pentru percepţia de risc.
Majorarea plafonului de garantare a sumelor plasate în depozitepână la 100.000 de euro încurajează însă clienţii să urmăreascăcele mai mari câştiguri, fiind acoperiţi pe partea de riscuri.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
