Guvernatorul BNR Mugur Isărescu interpretează alegerea lui Donald Trump la conducerea SUA, precum şi votul britanicilor pentru ieşirea din Uniunea Europeană, ca o încheiere a globalizării aşa cum a fost în ultimul sfert de secol. El consideră că rezultatul alegerilor din SUA nu va determina, deocamdată, o schimbare a politicii monetare, nici în SUA, nici în România, însă a susţinut că suntem într-o situaţie „de mare complexitate, dominată de incertitudini“.
„Cred că semnificaţia alegerilor din SUA este mai degrabă legată de încheierea unei forme de globalizare aşa cum am înţeles-o în ultimii 20-25 de ani, şi asta cel puţin din partea a două ţări - SUA şi Marea Britanie“, a declarat guvernatorul BNR la conferinţa de prezentare a raportului trimestrial asupra inflaţiei.
Întrebat dacă se aşteaptă la schimbarea politicii monetare în SUA în urma alegerilor, Isărescu a spus că nu vede deocamdată o schimbare. „Nu văd ce impact vor avea alegerile. Dacă va fi un impact asupra politicii monetare în sensul de stimulare ceva mai rapidă - cu toate că Fed a anunţat că se uită cu foarte mare atenţie la cifrele de creştere economică şi de şomaj, deci întârzieri de majorări de dobândă, impactul asupra Europei va exista, pentru că se schimbă raportul de dobânzi pe principalele pieţe.“
Analiştii susţin că evenimentele din Statele Unite şi Marea Britanie evidenţiază intrarea într-o nouă etapă a globalizării, cu accent pe revizuirea poziţiei acestora faţă de tratatele comerciale.
Renegocierea acordurilor internaţionale de comerţ s-a regăsit, de altfel, printre mesajele de campanie electorală ale miliardarului Donald Trump, care a devenit preşedinte al SUA, spre surprinderea pieţelor financiare.
„Evenimentele din SUA şi Marea Britanie relevă intrarea într-o nouă etapă a globalizării, cu accent pe revizuirea poziţiei acestor ţări faţă de tratatele comerciale. Dar, eventualele temeri legate de susţinerea unei forme mai dure a unui protecţionism direct în aceste ţări sunt nefondate. Multe companii britanice şi americane au anvergură internaţională, din aceste operaţiuni îşi extrag o parte importantă a profitului“, spune analistul economic Laurian Lungu.
Pe de altă parte, Tina Fordham, chief global political analyst la gigantul american Citi, susţine că există riscul ca Trump să găsească sprijin în Congres pentru a urma obiectivele ambiţioase anunţate în campanie, cum ar fi invocarea unui „război comercial“ care ar putea slăbi exporturile nete ale SUA şi ar duce şi la diminuarea investiţiilor. „Acesta este scenariul nostru de risc de recesiune pe termen scurt, care probabil ar determina Fed să stea «în aşteptare» pe termen nedefinit sau chiar să reducă rata dobânzii pentru a compensa consecinţele nefavorabile ale recesiunii economice în SUA şi alte economii la nivel global“ , susţine Tina Fordham. Până acum Citi anticipa că Fed va majora dobânda cu 25 de puncte de bază în luna decembrie.
Economia SUA, cea mai mare din lume şi unul din motoarele principale ale comerţului mondial, a crescut spectaculos în trimestrul trei, însă unii analişti nu au găsit în această performanţă prea multe motive de bucurie. Între iulie şi septembrie, PIB-ul a avansat cu 2,9% în raport cu perioada similară a anului trecut, cel mai rapid ritm din ultimii doi ani. Dar, văzută prin prisma încetinirii cererii, creşterea puternică a economiei americane nu-i bucură pe analişti. Având în vedere creşterea economică, Rezerva Federală (Fed) putea fi tentată până acum să crească dobânzile care au fost majorate ultima dată în decembrie 2015 la 0,25-0,5%.
Una din temele din campanie ale noului preşedinte a fost aceea că FED a ţinut prea mult timp dobânzile jos. Trump a pus chiar la îndoială independenţa Rezerva Federală, ceea ce reprezintă cea mai mare îngrijorare pentru sistemul financiar global. Omul de afaceri pretindea că Janet Yellen, şefa Fed, menţine rata dobânzilor scăzută la cererea lui Barack Obama, potrivit BBC.
„Este puţin probabil ca rezultatul alegerilor prezidenţiale din SUA să schimbe semnificativ cursul politicii monetare. Înaintea alegerilor, probabilitatea creşterii ratei dobânzii la întâlnirea din decembrie a FED era de 80%. Chiar dacă acum aceasta a scăzut către 50%, decizia va fi luată în funcţie de ultimele informaţii privind economia şi, din acest punct de vedere, perspectiva unei creşteri a nivelului dobânzii rămâne cea mai probabilă“, susţine Laurian Lungu.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, apreciază că suntem - şi nu doar România - într-o situaţie de mare complexitate, dominată de mari incertitudini. ÑÎn acest context, poziţia BNR este să urmărim cu atenţie, să monitorizăm ceea ce se întâmplă în ţările din zona noastră şi în Europa şi să acţionăm pe cale de consecinţă, păstrând o vigilenţă sporită. Când ai multe titluri de stat în mâinile nerezidenţilor într-un interval foarte scurt de timp lucrurile se pot inversa“.
În aceste condiţii, BNR va păstra dechise toate opţiunile de politică monetară, nefiind exclus niciun instrument, după cum a dat asigurări Isărescu.
Ce a spus guvernatorul BNR Mugur Isărescu despre:
Politica fiscală, buget şi evoluţia economiei
Bugetul pentru anul viitor se va construi destul de greu având în vedere toate propunerile. Nu putem să le detaliem până când nu avem o construcţie bugetară, o configuraţie bugetară. Noi, economiştii, discutăm pe bază de cifre, pe care în acest moment nu le avem.
Noi, ca bancă centrală, evităm să facem comentarii. În loc să mă întrebaţi pe mine, să întrebaţi istoria mai bine pentru că am mai trecut prin perioade electorale şi după alegeri s-au luat anumite măsuri. Să vă uitaţi în istorie, să vedeţi variante de soluţionare.
Ne-am grăbit să stimulăm cererea, nu am fost atenţi la „dozajul fin“ şi am creat locuri de muncă în alte ţări. Facem apel la măsuri echilibrate de dozaj fin, pentru ca stimulentele să ţină cont de potenţialul economiei de a reacţiona.
Nu suntem împotriva stimulentelor pe partea cererii. Suntem pentru un dozaj cât mai chibzuit astfel încât să fie acomodat excesul de cerere, să nu ducă la importuri mai mari. În ceea ce priveşte stimularea cererii interne trebuie să fie un echilibru mai bun între stimularea consumului şi stimularea investiţiilor. Cererea internă a fost stimulată peste măsură, lucru care a dus la creşterea importurilor pentru că producţia locală n-a avut timp să acomodeze solicitările.
Ne izbim acum de un lucru care era mai greu de anticipat anterior: nu prea avem forţă de muncă. Cererea creşte, producţia dă să crească, dar se opreşte în acest obstacol.
Inflaţie
Prognoza de inflaţie pentru sfârşitul acestui an a fost menţinută la -0,4%, iar pentru 2017 proiecţia a fost revizuită în sus cu 0,1 puncte procentuale, la 2,1%.
Fără impactul de runda I a reducerilor cotei TVA, rata inflaţiei ar ajunge la 1% în 2016 şi 2,4% în 2017. Dacă se elimină şi impactul reducerii accizei la combustibil din ianuarie 2017, rata inflaţiei ar atinge 2,7% la finele anului 2017.
Rata anuală a inflaţiei şi-a atenuat dinamica negativă în trimestrul al treilea din 2016.
Evoluţia tarifelor administrate a constituit singura sursă notabilă de dezinflaţie în T3/2016. Suspendarea calendarului de liberalizare a preţului gazelor naturale până în martie 2017, reducerea tarifelor de transport pentru gazele naturale şi diminuarea tarifului pentru energia electrică, pe fondul evoluţiei favorabile a preţurilor pe piaţa concurenţială, dar şi al scăderii tarifelor de cogenerare şi transport au influenţat declinul inflaţiei.
Anticipaţiile pe termen foarte scurt privind inflaţia relevă un comportament relativ stabil al preţurilor de consum, iar cele pe termen mediu evoluează în interiorul intervalului ţintei.
Curtea Constituţională vs. legea dării în plată şi legea conversiei creditelor în franci la cursul istoric
Cu trimiterea Legii privind conversia creditelor din franci elveţieni în lei la cursul istoric la Curtea Constituţională (CCR) şi cu reintroducerea Legii Dării în plată în cadrul Codului civil prin decizia CCR, noi apreciem că riscurile sunt diminuate. Credem că s-au făcut progrese.
Aşteptăm explicaţiile Curţii Constituţionale, pentru că noutatea este foarte importantă - această impreviziune cum spun dânşii şi trimiterea în faţa unui judecător, pentru ca, de la caz la caz, să se stabilească dacă o solicitare de dare în plată se justifică sau nu şi cum trebuie făcută.
Este vorba despre împărţirea poverii, nu a riscurilor, pentru că băncile nu au cum să împartă riscurile, pentru că au contracte. Împărţirea poverii înseamnă restructurarea creditului, analiza caz cu caz şi abordarea bilaterală, nu otova. Abordarea caz cu caz, la fiecare credit şi în faţa unui judecător.
BNR a propus în Parlament cinci amendamente la Legea dării în plată, din care două au fost respinse, unul dintre acestea referindu-se la o variantă similară de rezolvare a cazurilor de dare în plată, prin mediere. Noi am propus medierea, dar este chiar mai bine prin decizie a unui judecător.
Aşteptăm să vedem ce spune Curtea Constituţională. Procesul legislativ nu este încheiat.
