Economiile din Europa Centrală şi de Est, aici incluzând şi România, nu vor fi supuse unor presiuni fiscale şi de reduceri de cheltuieli bugetare, adică strângerea curelei în 2024, pentru că este un an electoral crucial cu foarte multe alegeri, iar guvernele trebuie să fie generoase şi să arunce cu bani în piaţă pentru a contracara ascensiunea retoricii şi a partidelor populiste, care câştigă teren.
Pe de altă parte, condiţiile economice încep să se îmbunătăţească, va reveni creşterea economică, inflaţia scade, dobânzile se vor reduce, salariile vor creşte şi vor redeveni real pozitive, consumul îşi va reveni după doi ani de scădere, iar companiile vor începe să reinvestească, mai ales că stau pe o situaţie financiară bună.
Aceasta este concluzia raportului băncii Unicredit pentru Europa Centrală şi de Est, prezentat la conferinţa Euromoney de la Viena, raport susţinut de Dan Bucşa, economistul şef pentru Europa Centrală şi de Est al UniCredit.
Dar, spune el, acest exces fiscal din 2024 şi necesitatea unor corecţii fiscale vor veni în 2025 şi 2026.
Până atunci, raportul indică că situaţia economică din această regiune este mai bună decât percepţia, investitorii care urmăresc şi investesc în această regiune au un sentiment pozitiv, iar oamenii vor începe să cheltuiască din nou după cei doi ani de austeritate aduşi de inflaţie şi scăderea dobânzilor.
Inflaţia şi dobânzile vor scădea, dar mai puţin decât estimările, dar tot va fi o scădere, a spus Dan Bucşa.
Investiţiile străine directe vor reîncepe să crească, iar companiile vor fi într-un fel sau altul obligate de context să îşi reia investiţiile, mai ales că situaţia lor financiară este bună, a adăugat el.
Pentru România, riscul cel mai mare rămâne deficitul bugetar, dar cel puţin până acum nu există din partea analiştilor şi investitorilor un semnal de alarmă, ci dimpotrivă.
Piaţa de finanţare pentru România pentru deficitul bugetar este bună, iar dobânzile plătite de către România, mai mari decât celelalte ţări din jur, sunt suficient de acoperitoare pentru riscul asumat.
În cazul României, ascensiunea retoricii populiste nu pare să reprezinte o îngrijorare în faţa investitorilor (în contextul protestelor de acum), iar Dan Bucşa spune că, istoric, în alegerile europarlamentare, partidele populiste câştigă, dar apoi, în alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale îşi pierd suflul, pentru că celelalte partide se mobilizează şi recuperează terenul.
Probabil la fel se va întâmpla şi în România în alegerile din acest an.
