• Leu / EUR4.7550
  • Leu / GBP5.5278
  • Leu / USD4.2719
Bănci și Asigurări

Unu din patru români îşi plăteşte cu întârziere rata la credit

Unu din patru români îşi plăteşte cu întârziere rata la credit

Autor: Ciprian Botea

6 iul 2012 1020

Numărul clienţilor persoane fizice care au întârzieri la plata ratelor mai mari de 30 de zile ajungea la 210.000 de persoane la finalul lunii mai, ceea ce înseamnă că unu din patru români cu un credit de cel puţin 20.000 de lei (4.500 de euro) nu reuşeşte să-şi plătească la timp datoria către bancă.

La finalul lunii mai erau peste 850.000 de debitori persoane fizice, care datorau băncilor aproape 89 miliarde de lei (20 mld. euro), potrivit datelor de la Centrala Riscului de Credit, organismul specializat al BNR care gestionează date despre creditele acordate de băncile comerciale.

Restanţele persoanelor fizice au depăşit în luna mai pragul de 5 mld. lei (1,1 mld. euro) şi reprezentau 5,7% din totalul sumelor datorate băncilor. La nivel agregat, populaţia şi companiile aveau rate restante de 24 mld. lei (5,3 mld. euro), reprezentând 9% din totalul sumelor datorate.

Comparativ cu ace­eaşi perioadă a anului 2008, înainte de izbucnirea crizei, volumul restanţelor a crescut de zece ori, iar numărul restanţierilor s-a dublat. În urmă cu trei ani, puţin peste 100.000 de debitori nu îşi plăteau la timp ratele şi cumulau restanţe de circa 2 mld. lei.

Chiar dacă numărul restanţierilor s-a stabilizat în ultimul an în jurul pragului de 240.000 de persoane fizice şi companii, volumul restanţelor a continuat să crească. Doar în luna mai sumele restante au crescut cu echivalentul a un miliard de lei în contextul agitaţiei de pe piaţa valutară.

"Printre principalele cauze ale acestei evoluţii se numără deprecierea leului, în condiţiile în care peste 60% din creditele populaţiei şi companiilor sunt în valută, scăderea dobânzilor fiind insuficientă pentru a contracara creşterea cursului de schimb. De asemenea, piaţa forţei de muncă a ajuns la o relativă stabilizare, cu uşoare creşteri salariale, însă acestea nu sunt suficiente pentru a determina o îmbunătăţire vizibilă a capacităţii de rambursare", afirmă Rozalia Pal, senior economist în cadrul UniCredit Ţiriac Bank.

Deprecierea leului pe fondul tensiunilor externe şi al crizei politice interne pune o presiune constantă asupra calităţii portofoliilor de credite ale băncilor, restanţele la creditele în valută fiind cele care le dau cele mai mari bătăi de cap bancherilor, aceştia afir­mând că pe segmentul de retail, de exem­plu, cea mai proastă evoluţie o au portofoliile de credite ipotecare.

Restanţele la creditele în lei, în mare parte împrumuturi de consum fără garanţii, crescuseră spectaculos la începutul crizei, dar în ultimul an ritmul de creştere pe acest segment s-a aplatizat. În schimb, restanţele la valută au accelerat şi au ajuns să reprezinte 60% din totalul sumelor neplătite la timp. Deteriorarea portofoliilor de credite durează de peste doi ani şi jumătate, deşi iniţial bancherii sperau ca vârful creditelor neperformante să fie atins undeva la jumătatea anului viitor. Estimările lor au fost date însă de prelungirea recesiunii, dar o îmbunătăţire a situaţiei s-ar putea face resimţită spre finalul anului.

"Mă aştept la o stagnare a creditelor neperformante, determinată de redresarea lentă a economiei şi a principalilor indicatori. Pe termen lung însă ne aşteptăm la o îmbunătăţire a situaţiei, datorită prudenţei mai mari care a caracterizat în ultimii ani atât comportamentul băncilor, cât şi al clienţilor. Portofoliile de clienţi noi au o calitate superioară celor de credite contractate în anii de dinaintea crizei", consideră Pal.

Deteriorarea de până acum a portofoli­ilor de credite a venit în contextul în care bilanţurile băncilor au continuat să se restrângă pe fondul reticenţei bancherilor în

a-şi asuma riscuri în economia reală şi al cererii reduse din partea clienţilor.

Spre exemplu, numărul rapoartelor eliberate de Centrala Riscului de Credit la cererea băncilor de a afla informaţii despre clienţii potenţiali a fost de 99.000 în luna mai, fiind cu 20% sub media lunară de anul trecut.

Băncile verifică situaţia îndatorării fie­cărui client potenţial în procesul de analiză a dosarului de credit, numărul interogărilor reflectând îndeaproape numărul de cereri de credit. Băncile pot afla şi informaţii despre clienţii existenţi, numărul rapoartelor eliberate fiind de circa 80.000 în mai. Băncile folosesc rapoartele de monitorizare pentru a afla informaţii despre situaţia financiară a unui client pe care l-au împrumutat în trecut indiferent dacă acesta are sau nu probleme cu plata creditelor.

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7550
Diferență: 0,1643
Ieri: 4.7537
Azi: 4.2719
Diferență: -1,2688
Ieri: 4.3082
Azi: 5.5278
Diferență: 3,867
Ieri: 5.4855
Azi: 4.3002
Diferență: -1,2402
Ieri: 4.3166