Soldul investiţiilor străine din România a crescut de 1,8 ori în ultimii zece ani, valoarea totală a acestora ajungând de la 34,5 mld. de euro în 2006 la 64,4 mld. de euro în 2015, arată datele Băncii Naţionale.
Cele mai multe investiţii străine noi din ultimul deceniu au venit în România în perioada 2006 - 2008, în perioada de boom economic, când valoarea anuală a investiţiilor străine directe varia între 7 şi peste 9 mld. euro pe an. Totuşi, în anii de criză, investiţiile străine s-au prăbuşit la 2 - 3 mld. euro pe an, nivel la care s-au menţinut chiar şi după ce economia a revenit pe creştere.
În 2015, datele actualizate ale Băncii Naţionale arată că nivelul investiţiilor străine directe a ajuns la 3,46 miliarde de euro, fluxul acestora fiind cu un miliard de euro peste nivelul din anul anterior. Va mai ajunge România la nivelul de investiţii străine din perioada de boom economic?
„Probabil că da, în măsura în care Europa îşi revine. Până una-alta, toată economia europeană este mai degrabă stagnantă. Aceste creşteri economice de 1-2% cu care se laudă statele europene în ultima vreme nu sunt, evident, foarte stimulative pentru investitori, pentru că s-au schimbat destul de mult percepţiile privind oportunităţile şi riscurile, iar băncile europene au încă probleme destul de mari (Italia, de exemplu, are încă un sistem bancar fragil). De aceea, nu cred că investiţiile îşi vor reveni semnificativ pe termen prea scurt, adică în următorii 2-3 ani, ci va fi un proces lent şi îndelungat“, a explicat economistul Aurelian Dochia, managing director în cadrul firmei de consultanţă Concept – Economic and Business Consulting. El a mai adăugat că, totuşi, în perioadele în care România avea investiţii străine de 7, 8 sau 9 mld. euro pe an, datele au fost „umflate“ de marile privatizări, numai privatizarea BCR aducând, de exemplu, 2 mld. euro în acel an (2003) la fluxul investiţiilor străine.
Deşi stocul investiţiilor străine a crescut cu circa 30 mld. euro în ultimii zece ani, în aceeaşi perioadă cei aproximativ 3 milioane de români care au plecat la muncă în străinătate în aceeaşi perioadă au trimis acasă peste 52 de miliarde de euro, cu mult peste nivelul investiţiilor străine.
„Cred că remiterile vor rămâne şi vor constitui o sursă importantă de capital, probabil că în unii ani vor reprezenta cea mai importantă sursă. Îngrijorarea mea este că, pe termen lung, aşa cum s-a întâmplat în alte ţări, cei care rămân mai mult timp în străinătate încep să reducă din sumele trimise în ţară, îşi reîntregesc familiile în străinătate şi încep mai degrabă să investească acolo. Încă nu este cazul de acest lucru în România, dar rămâne un semn de întrebare pe termen lung“, a mai spus Aurelian Dochia. Diferenţa o va face, spune el, măsura în care România reuşeşte să aibă un ritm de creştere mai mare decât restul economiilor europene.
„Dacă rămânem la o creştere economică între 3 şi 5%, cum este aşteptată anul acesta, va veni momentul în care oportunităţile din România vor fi mai interesante pentru mulţi dintre cei plecaţi decât ce au ei acolo, într-o economie stagnantă şi de aceea s-ar putea ca unii dintre ei să revină în ţară“, a mai spus Aurelian Dochia.
Deşi stocul investiţiilor străine a crescut cu 30 de miliarde de euro în ultimul deceniu, fluxurile anuale cumulate ale investiţiilor străine centralizate de BNR au fost de 44 de miliarde de euro în acelaşi interval. O explicaţie pentru această diferenţă ar putea fi reprezentată de faptul că există două tipuri de fluxuri de investiţii: unele sunt investiţii străine propriu-zise, iar o parte sunt împrumuturi acordate companiilor de la companiile-mamă, care pot fi restituite ulterior, a mai explicat Aurelian Dochia.
Repartizarea pe activităţi economice a investiţiilor străine din România arată că cele mai multe investiţii străine (aproape o treime) au fost făcute în industria prelucrătoare, având în vedere că ţara noastră a devenit o destinaţie favorită pentru investitorii din sectorul producţiei de componente auto, ca urmare a forţei de muncă bine pregătite şi a costurilor competitive cu forţa de muncă. Pe locul doi în topul sectoarelor în funcţie de soldul investiţiilor străine se află cel al intermedierilor financiare şi asigurărilor (13%), urmat de comerţ (12,2%) şi construcţii şi tranzacţii imobiliare (12,2%).
adelina.mihai@zf.ro
