Buget 2012

Antreprenorii români: Plătim taxe foarte mari, dar rezultatul e zero. Nu avem infrastructură, sănătate şi învăţământ! Unde se duc banii?

Antreprenorii români: Plătim taxe foarte mari, dar rezultatul e zero. Nu avem infrastructură, sănătate şi învăţământ! Unde se duc banii?

Autor: Andreea Neferu, Cristina Rosca, Ioana David

22.11.2011, 20:31 3100

Una dintre primele teme din cadrul campaniei bugetul în 2012 a abordat problema impozitelor şi taxelor plătite de angajaţi şi de angajaori în fiecare an. Astfel, un angajat cu un salariu mediu net lunar pe economie de 1.400 de lei plăteşte statului, anual, contribuţii şi taxe de 15.000 de lei, adică atât cât o jumătate de Dacia Logan.

"Un nivel mai redus al CAS şi al TVA ar creşte nivelul de încasări" sau "taxele pe salarii sunt prea mari, iar munca este impozitată prea mult", au spus ieri pentru ZF mai mulţi antreprenori români care au comentat pe tema impozitelor şi taxelor plătite în fiecare an.

"Cel mai tare ne deranjează că nu avem o administraţie eficientă, un sistem judiciar corect, un sistem sanitar decent şi, mai nou, nici un sistem de învăţământ adaptat la noile cerinţe ale pieţei muncii", spune Marcel Bărbuţ, proprietarul producătorului de materiale de construcţii AdePlast.

Antreprenorul român, care conduce o companie cu afaceri de 30,3 mil. euro în 2010, spune că deşi orice companie sau persoană fizică îşi doreşte să plătească un impozit sau o contribuţie la stat cât mai mică, problema nu este neapărat cât se plăteşte, ci ce se face cu aceşti bani.

"Nu trebuie să fii un auditor senior din Big 4 ca să realizezi pe unde şi cum se scurg banii publici prin mecanisme brevetate de atâtea guverne în atâţia ani : firme de apartament care câştigă şi când au şi când nu au concurenţă, unici participanţi, spargerea bugetelor în bucăţi mai mici pentru atribuire directă", explică şi Dragoş Dinu, singurul executiv român care a dus o companie (A&D Pharma) pe bursa din Londra.

Dinu, partener al Link Resource, companie de consultanţă specializată pe zona de sănătate, spune că statul trebuie să se decidă în ce anume investeşte (în funcţie de ROI - rata rentabilităţii investiţiilor) dacă are într-adevăr nevoie de bunurile şi serviciile pe care le cumpără, dacă are nevoie de întregul aparat administrativ care ar putea fi redus pe termen scurt, mediu şi lung prin investiţii în informatizare, şi cum reduce fenomenele de contrabandă şi muncă la negru.

Un calcul făcut de ZF arată că pentru a da angajatului 1.400 lei lunar, angajatorul plăteşte statului încă 1.000 de lei lunar - contribuţii sociale şi taxe. Deci, cheltuiala sa totală lunară pentru a plăti un salariu de 1.400 lei net lunar este de 2.400 de lei. La acest salariu, virează statului anual 12.000 de lei.

Statul nu a auzit de sistemul "performanţă-recompensă"

"Cred că taxele pe salarii sunt prea mari, iar munca este impozitată prea mult. La polul opus, taxele şi impozitele pe profit şi dividende sunt rezonabile. Toate acestea trebuie văzute însă într-un context comun", spune Filip Schwartz, acţionarul majoritar şi directorul executiv al Otter Distribution, unul dintre cei mai mari retaileri de pantofi din România, cu afaceri de 15,4 mil. euro în 2010.

El mai dă exemplul unei taxe pe proprietate aplicată companiilor de circa 1,5%. "Este normal să plăteşti dacă primeşti şi servicii pe măsură, însă în cazul acestei taxe, trebuie să o plătim chiar dacă nu există infrastructură pentru drumuri, pentru canalizare sau pentru curent. Înţeleg să plătim însă pe servicii, nu degeaba".

În ultimii zece ani doar Ministerul Transporturilor a avut la dispoziţie 20 de miliarde de euro, dar autostrăzile lipsesc în continuare, iar unele drumuri naţionale folosite şi de marii exportatori arată mai rău ca acum 20 de ani. Şi toate acestea se întâmplă pentru că nimeni nu a fost tras la răspundere, pentru că nimeni nu şi-a asumat cu semnătură, nume şi prenume întocmirea unor bugete nerealiste sau cheltuirea banului public fără rezultat. La puţin timp după ce a preluat Ministerul Transporturilor, Anca Boagiu spunea că Transporturile au avut întotdeauna bani, dar că nu s-a făcut nimic din "ignoranţă, nepăsare, neştiinţă sau rea-voinţă". La Ministerul Transporturilor s-au aflat în ultimii zece ani Radu Berceanu (PDL), Ludovic Orban (PNL), Gheorghe Dobre (PDL) sau Miron Mitrea (PSD)

"La stat lucrurile nu se judecă în termeni de performanţă-recompensă", afirmă Marcel Bărbuţ referindu-se şi la salariile din administraţia publică.

"Sistemul încurajează tinerii să pătrundă în administraţie nu prin salariile oferite, ci prin potenţialul de a-şi rotunji veniturile prin tot felul de mijloace, care nu au legătură cu performanţa, ci cu influenţa postului".

Taxe prea mari, colectare defectuoasă

Florin Panea, omul de afaceri român care deţine cel mai mare retailer local de încălţăminte şi produse de marochinărie, Leonardo, spune că nivelul de colectare a taxelor este foarte slab. "Circa 30% din totalul agenţilor economici plătesc taxe, restul nu declară venituri. Acest lucru nu este corect".

Omul de afaceri bihorean, care a pus bazele unei companii care în perioada de boom avea afaceri de peste 100 de milioane de euro, crede că din puţinii bani colectaţi la buget se fac investiţii inutile şi neproductive "pentru a uşura fenomenul de «sifonare» care oricum funcţionează din plin".

Leonardo a intrat în insolvenţă în a doua parte a anului 2009 cu datorii de peste 100 de milioane de euro.

De aceeaşi părere ca şi Florin Panea este şi Dragoş Petrescu, proprietarul lanţului de restaurante City Grill şi administratorul restaurantului Caru' cu Bere. El crede că taxele prea mari descurajează colectarea.

"Un nivel mai redus al CAS şi al TVA ar creşte nivelul de încasări." Petrescu, unul dintre cei mai cunoscuţi şi activi antreprenori români din domeniul restaurantelor, crede că nu vom vedea însă o reducere a taxelor şi impozitelor în 2012 din cauza presiunilor venite din partea FMI, deşi atât în cazul TVA, cât şi în cazul CAS suntem campioni. "Este bine însă că există aceste presiuni pentru că organismele internaţionale sunt singurele care mai fac guvernul să reacţioneze."

El mai spune că sistemul de colectare este defectuos, iar taxele prea mari fac ca micii antreprenori să fie greu de determinat să plătească. "Ei nu plătesc deloc."

Tot despre colectare vorbeşte şi Tudor Furir, directorul general al importatorului de băuturi alcoolice Pernod Ricard România, unul dintre cei mai mari jucători din acest segment. "Marea resursă neexploatată în România cred că este partea de colectare. Potenţialul de colectare este mai mare cu câteva zeci de procente." Şeful importatorului mai spune că nu este normal ca numărul de angajaţi din sectorul de stat să fie atât de mare, cu atât mai mult cu cât mediul privat şi-a reglat afacerile din mers.

"Transparenţă există la nivel general, însă lipsesc detaliile şi explicaţiile unde se duc banii. Mi se pare că bugetul este construit pe nişte promisiuni optimiste şi nu ştiu dacă banii se vor şi colecta. Personal, aş vrea să ştiu care sunt sursele acestui buget (veniturile - n.red.) şi cum evoluează partea de colectare vizavi de fiscalitate. E uşor să pui pe hârtie un buget. Important este să-l duci la capăt", mai spune Tudor Furir.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels