Cu toate acestea, cele mai recente date ale Direcţiei de asistenţă socială din cadrul Ministerului Muncii arată că statul a cheltuit deja aproximativ 19 miliarde de lei (4,44 mld. euro) cu asistenţa socială, în această sumă intrând cheltuielile alocate prin bugetul Ministerului Muncii şi al altor ministere, precum şi prin bugetele locale. Acestea sunt cheltuielile pe care statul le are cu cei peste opt milioane de români care primesc în prezent o formă de ajutor social sau beneficiarii concediilor şi indemnizaţiilor de asigurări sociale, al căror număr a crescut alarmant în ultimii ani. Cu toate acestea, populaţia a scăzut cu aproape 3 milioane de locuitori în câţiva ani. Cum s-a ajuns în această situaţie?
"Inspecţia Socială care există în acest moment nu poate decât să constate fraudele şi iregularităţile din sistem. Dar fiind o simplă direcţie în minister, lipsită de autoritate şi de instrumente de sancţionare reale, e de mirare că cheltuim doar 15 miliarde pe an cu asistenţa socială. La cât de slab e controlul, cheltuielile pot fi duble", mai spune Lăzăroiu.
Nu de aceeaşi părere este Marian Sârbu, fost ministru al muncii, care spune că România nu a fost niciodată un stat asistat social.
"Am considerat întotdeauna că România nu este un stat asistat social. Cu toate acestea, cheltuielile cu asistenţa socială pot fi întotdeauna optimizate. Nu am fost niciodată un stat asistat social, iar acest lucru se vede şi în ponderea redusă pe care o au cheltuielile cu asistenţa socială în PIB. Ajustările, mai ales în perioadă de criză, sunt necesare tocmai pentru a salva o parte din caracterul social al statului", a spus Marian Sârbu, fostul ministru al muncii din partea PSD.
De unde se taie în 2012
În proiecţia bugetului pentru perioada 2010-2015 publicată pe site-ul Ministerului de Finanţe se arată că anul viitor cheltuielile cu asistenţa socială (exceptând bugetul de pensii) vor scădea cu 0,21% pentru ajutoarele sociale şi cu 1,99% pentru asigurările sociale.
Aproape 6 milioane de români primesc în prezent ajutoare sociale pentru creşterea copiilor (alocaţii de stat, stimulente şi indemnizaţii pentru mame), indemnizaţii pentru handicap sau pentru "urgenţă", însă numărul celor care beneficiază într-un fel sau altul de asistenţă socială este mult mai mare, dacă se includ şi cei care primesc subvenţii de la bugetele locale.
În primele şase luni ale anului, numărul de beneficiari de ajutoare sociale a ajuns la 5,68 de milioane, cu 1,7 milioane mai mult decât în 2004.
În aceeaşi perioadă, cheltuielile aferente prestaţiilor sociale acordate acestora s-a triplat, ajungând de la 1,3 mld. lei în 2004 la 3,85 mld. lei la finele lunii iunie a acestui an, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Muncii.
Noua lege reduce tipurile de prestaţii de la 54 la 9
Legea asistenţei sociale, adoptată tacit în Senat la începutul lunii noiembrie, se află în prezent în dezbatere la Camera Deputaţilor. Scopul acestei legi este acela de a reduce cheltuielile cu asistenţa socială cu o valoare de 0,78% din PIB până în 2013.
Numărul tipurilor de indemnizaţii şi alocaţii va fi redus de la 54 la 9. Pentru a distribui corect şi eficient banii, asistenţa socială va fi împărţită în patru mari categorii, corelate cu practica UE: măsuri pentru prevenirea sărăciei şi a riscului de excluziune socială, asistenţa socială a familiei şi a copilului, asistenţa socială a persoanelor cu nevoi speciale şi alte tipuri de ajutoare şi facilităţi.
"Cei mai săraci români nu sunt prinşi în sistem şi trebuie să oprim asta. Ajutor de la stat înseamnă să îi ajuţi pe cei care au nevoie, însă sistemul a dezvoltat în ultimii ani cele mai bune bariere care să-i scoată din joc pe cei care au nevoie", spune Ioana Şanta, purtător de cuvânt în cadrul Ministerului Muncii.
Sebastian Lăzăroiu spune că actuala lege-cadru vine să pună ordine în sistem, pentru că reduce numărul prestaţiilor sociale, reduce dependenţa de ajutoare sociale (pentru că stimulează intrarea în câmpul muncii a beneficiarilor), pune accent mai mare pe serviciile sociale şi încurajează parteneriatele cu societatea civilă.
"Actuala lege duce la modificarea celor 20 de legi speciale care în fapt se referă la diverse categorii de beneficiari. Pachetul acesta de legi nu e suficient pentru reducerea cheltuielilor. Sigur că atunci când pui lucrurile în ordine, automat scade şi risipa. Dar mai e nevoie de întărirea Inspecţiei Sociale şi de întărirea instituţiilor care monitorizează şi acreditează. De pildă, atunci când e vorba despre evaluarea gradului de handicap sau când sunt monitorizate standardele de cost în cadrul serviciilor sociale. Există un program de modernizare a sistemului de asistenţă socială, asistat de Banca Mondială, cu un împrumut de jumătate de miliard de euro şi care dacă se respectă va duce până la sfârşitul anului 2013 la reducerea cheltuielilor cu 0,8% din PIB", spune Lăzăroiu. El adaugă însă că este posibil ca derularea acestui program să mai întârzie, din cauza anului electoral care urmează.
"Toate partidele îşi doresc să beneficieze în continuare de risipa şi de lipsa de control din sistem pentru a cumpăra voturi cu banii statului", crede Lăzăroiu.
Nu există încă un sistem informatic al asistaţilor
În lipsa unui sistem informatic care să cuantifice situaţia este greu de spus cifra exactă a beneficiarilor, dar şi a numărului de ajutoare acordate. Presa a relatat situaţii în care persoane care beneficiau de ajutoarele pentu nevăzători conduceau maşini. În ultimii doi ani, după ce a început reevaluarea persoanelor cu dosare de handicap, zeci de mii de astfel de dosare au devenit suspecte de a fi false.
"Avem aproximativ 8,2 milioane de titulari de dosare în plată la Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale. Este o aproximare. Dacă nu construim un sistem informatic integrat, care să permită o centralizare, nu vom şti niciodată câţi beneficiari reali sunt. În acest moment nu putem interoga toate bazele de date şi nu avem în timp real un istoric al beneficiarului şi un sistem de alertă. Când va exista o bază de date comună, vom putea elimina din sistem bolnavii închipuiţi şi vom avea o imagine corectă a fraudei. Prin urmare, cheltuielile vor fi reduse prin scoaterea din plată a falşilor beneficiari. Printr-un sistem integrat, vom face o alocare corectă a banilor către cei care au nevoie de ajutor", mai spune Ioana Şanta de la Ministerul Muncii.
Purtătorul de cuvânt de la Ministerul Muncii mai spune că şi Inspecţia Socială va fi reformată, pentru că o mare parte din vulnerabilitatea sistemului provine din modul în care este organizată în prezent această instituţie. "Avem câte doi inspectori sociali în fiecare judeţ şi zero sancţiuni. Trebuie să facem din această direcţie o instituţie cu autoritate şi personalitate juridică, iar beneficiarii şi angajaţii direcţiilor locale să ştie de frică atunci când încalcă legea", mai spune Şanta.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
