Miercuri, 9 noiembrie 2011. Articolul de pe prima pagină pe care Ziarul Financiar urmează să îl publice a doua zi este "Inevitabilul s-a produs: Italia a fost îngenuncheată de pieţele financiare".
Ambasadorul a acceptat să stea de vorbă cu Ziarul Financiar la sfârşitul zilei de 9 noiembrie, ziua în care Italia a fost îngenuncheată. Mesajul său este că situaţia de fluiditate politică este cea care a influenţat negativ pieţele, dar forţa industrială a Italiei, economia reală va fi cea care o va readuce într-o poziţie solidă în faţa investitorilor. Dar subliniază că ţările, mai ales cele mult îndatorate, trebuie să taie cheltuielile şi să adopte o politică de deficit bugetar zero ca să fie fără griji.
"Este un moment crucial pentru Italia şi situaţia se schimbă de la o zi la alta. Pieţele financiare sunt afectate de această fluiditate politică din Italia, pentru că nu se cunoaşte ce se va întâmpla în următoarele două săptămâni. Cred că până luni cel târziu va fi aprobat pachetul de măsuri de austeritate propus de Guvern şi investitorii vor fi convinşi că situaţia este sub control. Sperăm că alegerile vor arăta pieţelor că este asumată dorinţa de reformă. Dacă avem în vedere exemplul Spaniei, se vede că alegerile au adus o situaţie mai bună. Spania se împrumută în prezent mai ieftin decât Italia."
Ambasadorul subliniază însă că Italia are datele macroeconomice fundamentale sănătoase pentru a depăşi criza.
"Suntem al doilea cel mai mare producător industrial din Europa şi al cincilea din lume, după China, Japonia, Germania şi SUA. Într-o zi va trebui să ne revenim şi o vom face prin relansarea producţiei, nu prin economie virtuală", afirmă ambasadorul.
Cum se explică însă neîncrederea investitorilor în obligaţiunile italiene care au ajuns să aibă un randament de peste 7%?
"Italia este în acest moment o victimă a pieţelor financiare. Pieţele au realizat că premierul Silvio Berlusconi este într-o poziţie slabă, că îşi pierde sprijinul. Însă trebuie amintit că 2012 este un an electoral şi pentru Franţa, Germania şi Statele Unite, iar stabilitatea politică va fi un factor esenţial pentru modul cum privesc pieţele financiare datoriile acestor state."
Există o problemă de leadership în Europa? Sunt insuficient de convingători liderii politici europeni?
"Europa are o singură problemă - procedurile. Adică modul în care se decide în cadrul tratatului economic al UE. Procedurile sunt foarte încete, în condiţiile în care pieţele financiare cer răspunsuri rapide. Spre exemplu, Italia şi-a asumat un buget de austeritate în iulie 2011 şi o reducere a cheltuielilor bugetare cu 60 mld. euro pentru a intra pe zero deficit peste doi ani, dar au fost necesare două luni pentru ca acest plan să fie acceptat de Comisia Europeană."
Este necesară acum o politică de zero deficit pentru toată lumea?
"Acum este bine pentru orice ţară să aibă zero deficit. Ţările care sunt acum sănătoase, în formă bună, sunt ţările care au datorie redusă relativ la PIB sau, dacă sunt îndatorate, au deficit zero sau excedent bugetar. Este cazul Suediei şi al celorlalte ţări din Europa de Nord sau al Elveţiei. Ţările îndatorate sau cele care nu-şi pot permite deficite bugetare trebuie să taie şi să trăiască din ceea ce strâng la buget. Să trăiască cu propriile mijloace."
Problema Italiei nu este atât deficitul bugetar sau supra-îndatorarea, cât creşterea economică redusă din ultimele două decenii, susţine ambasadorul.
Între 1992 şi 2012 datoria publică a Italiei a crescut de la 100% din PIB la 118% din PIB, deci nu foarte rapid ca în cazul Greciei sau chiar al Statelor Unite, dar faptul că în ultimii cinci ani creşterea economică a rămas marginală, a făcut din datoria publică o problemă pentru că dintr-o dată creşterea cheltuielilor cu dobânzile nu mai poate fi finanţată din creşterea economică.
Creşterea economică este cheia de fapt şi pentru România.
Ambasadorul Italiei spune că pentru România nu numai ţinta de deficit bugetar este importantă, dar şi nivelul creşterii economice. "Dacă nu aveţi creştere economică de 3-4% pe an, nu puteţi ţine datoriile sub control. La o creştere de doar 0,5% pe an a PIB-ului, chiar şi o datorie mai redusă în PIB devină o problemă."
Însă nu vor aduce măsurile de austeritate scădere economică, cel puţin pe termen scurt, aşa cum s-a întâmplat în România în 2010?
"Este adevărat, dar dacă banii economisiţi vor merge în direcţii productive, atunci când va veni relansarea se va face sănătos. Italia are un sistem de educaţie gratuit, un sistem de sănătate gratuit, o schemă de pensii generoasă, multe facilităţi fiscale pentru IMM-uri. Un asemenea stat al bunăstării (welfare state - n. red.) cere însă resurse. Noi trebuie să folosim banii mai ales în cercetare şi inovaţie şi să tăiem cheltuielile publice acolo unde este necesar", spune Cospito.
Sunt însă cetăţenii Italiei gata să accepte taxe mai mari sau bugetarii să aibă salarii mai reduse?
Ambasadorul spune că este pregătit să aibă un salariu mai redus dacă banii merg în cercetare-dezvoltare.
"Dacă voi accepta ca o reducere de 5% sau de 10% a salariului, aş vrea să fiu sigur că banii merg spre cercetare şi inovare. Ţările dezvoltate pot creşte numai prin investiţii în cercetare, pentru că altfel China şi India sunt greu de depăşit dacă vrei să creşti extensiv. Trebuie produse mai bune, productivitate mai ridicată."
Ambasadorul Italiei admite că datoria publică a Italiei este mare, dar trebuie ţinut cont că jumătate este deţinută de investitori italieni - bănci, persoane fizice, societăţi de asigurări sau fonduri mutuale.
"Am avut multe crize în Italia de-a lungul timpului, dar aceasta este o criză internaţională. Soluţia nu este numai a Italiei. Trebuie o soluţie comună, a Europei. Există în cadrul Uniunii Europene păreri mai conservatoare, dar, după opinia mea, acum este momentul ca Europa să aibă capacitatea să arate că este Europa. Altfel vor mai fi câteva crize naţionale. Nici măcar Germania şi nici măcar, la nivel global, Statele Unite nu vor putea găsi o soluţie singure la această situaţie tensionată, la aceste dezechilibre globale. Împreună trebuie să găsim soluţii, să stabilim reguli prin care să reducem datoriile în următorii cinci ani."
Cum se vede România din punctul de vedere al crizei datoriilor?
"Dumneavoastră deja aţi aplicat măsuri foarte dure, un pachet dificil de ajustări anul trecut, v-aţi făcut datoria. Au fost măsuri destul de curoajoase, dar acum aveţi nevoie de o creştere a PIB destul de mare ca să evitaţi alte decizii dificile. Italia este o ţară bogată şi poate face fără probleme câteva sacrificii. Vom fi mai puţin bogaţi. Dar România trebuie să găsească o cale de creştere economică. Trebuie să utilizaţi fondurile UE astăzi pentru a fi pregătiţi pentru ceea ce va fi mâine."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
