Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) vrea să rezolve "cât mai curând" necunoscuta pieţei RASDAQ prin transferul emitenţilor pe sistemul alternativ ATS al Bursei de Valori Bucureşti, după ce Curtea de Justiţie a Comisiei Europene a spus că RASDAQ nu este piaţă reglementată.
Cel mai probabil soluţia pe care o va alege CNVM va fi cea de a transfera cele peste o mie de "rasdace" pe sistemul alternativ ATS al Bursei de la Bucureşti, urmând ca ulterior cei mai valoroşi emitenţi să fie transferaţi pe piaţa reglementată a Bursei de Valori Bucureşti, după ce acţionarii respectivelor companii vor fi de acord.
CNVM avea la îndemână această soluţie încă din vara anului 2010, însă din motive care nu au putut fi explicate nici de sursele din CNVM şi nici de reprezentanţii BVB contactate de ZF, proiectul de instrucţiune care prevedea desfiinţarea pieţei RASDAQ şi mutarea emitenţilor pe ATS nu a intrat nici acum în vigoare.
Cu toate acestea, CNVM trebuie să ia o decizie după ce Curtea de Justiţie a Comisiei Europene a spus că RASDAQ nu este piaţă reglementată la interpelarea solicitată de Curtea de Apel Cluj în dosarul în care omul de afaceri Gicu Gânscă şi directorul executiv al BT Securities, Rareş Nilaş, sunt judecaţi, alături de alte persoane, pentru manipularea pieţei de capital, cu privire la o serie de tranzacţii încheiate, în perioada noiembrie 2007-februarie 2008, pe RASDAQ cu acţiuni ACI SA Bistriţa (simbol ACIS). În motivarea acuzaţiei procurorii DIICOT susţineau că piaţa RASDAQ este reglementată, iar modalităţile prin care omul de afaceri a cumpărat acţiuni la societatea ACI Bistriţa tranzacţionată pe piaţa RASDAQ "întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de manipulare a pieţei de capital". Curtea de Apel Cluj a suspendat cauza în iunie 2011 şi a cerut un răspuns din partea Curţii Europene de Justiţie cu privire la statutul pieţei RASDAQ.
"Răspunsul Curţii Europene de Justiţie a fost că piaţa RASDAQ nu este piaţă reglementată, pentru că piaţa nu respectă prevederile Directivei europene MIFID, nu a fost autorizată de CNVM ca piaţă reglementată şi pentru că nu are norme proprii de funcţionare. Drept urmare, acuzaţia adusă clientului meu de manipulare a pieţei de capital nu se poate constitui ca infracţiune. Vreau însă să adaug că indiferent în cadrul cărei pieţe ar fi avut loc operaţiunile încheiate de clientul meu cu titluri ACIS, piaţă reglementată sau nereglementată, tranzacţiile acestuia nu au reprezentat fapta de manipulare a pieţei de capital", a spus avocatul Cristian Duţescu, care îl reprezintă în proces pe omul de afaceri Gicu Gânscă.
Răspunsul venit direct de la Bruxelles a pus mai multă presiune pe CNVM să clarifice o dată pentru totdeauna statutul pieţei RASDAQ, deşi în ultimul timp tot mai multe instanţe judecătoreşti locale spuneau că RASDAQ nu e piaţă reglementată şi cereau Comisiei să rezolve incertitudinile. Anul trecut Înalta Curte de Justiţie şi de Casaţie s-a pronunţat că RASDAQ nu poate fi încadrată ca piaţă reglememntată într-un litigiu înaintat de doi acţionari minoritari, care deţineau împreună 10% din societatea Arta Culinara (ARCU) din Cluj şi care ceruseră să se retragă din societate fiind nemulţumiţi de operaţiunea de fuziune prin care trecuse compania.
Pe de altă parte, investitorii care preiau peste 33% din acţiunile unei societăţi cotate pe RASDAQ sunt obligaţi să lănseze oferte de preluare pentru participaţiile minoritare, la fel ca pe piaţa reglementată, iar companiile au obligaţii de raportare aproape ca şi cele de pe piaţa principală a bursei. Aceste obligaţii ar putea dispărea odată cu transferul lor pe ATS, fapt care-i nemulţumeşte pe micii investitori care au susţinut mereu că RASDAQ este o piaţă reglementată.
Măsura prin care CNVM ar vrea să rezolve statutul incert al pieţei RASDAQ va duce însă la dispariţia pieţei după 16 ani de funcţionare, interval în care denumirea RASDAQ a devenit aproape sinonim cu riscul, speculaţiile şi randamentele/pierderile de trei cifre. Deşi piaţa RASDAQ numără în prezent peste 1.155 de emitenţi cu o capitalizare bursieră de 2,2 mld. euro şi cu tranzacţii zilnice de circa 500.000 euro, mai puţin de o sută de societăţi sunt cu adevărat vizibile pentru investitori, iar mai puţin de 40 sunt tranzacţionate cu o frecvenţă zilnică. La extrema opusă se află emitenţi ale căror acţiuni nu au mai fost tranzacţionate de ani de zile şi care nu au mai transmis niciun fel de raportări, unele aflându-se în faliment.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
