Pieţele financiare s-au transformat ieri într-o mare de roşu, iar de vină sunt băncile centrale. De la acţiuni şi obligaţiuni la cupru şi minereu de fier, aproape nimic n-a scăpat neatins de iritarea investitorilor.
Incertitudinile privind traiectoria pe care Rezerva Federală americană o va da dobânzilor de politică monetară din SUA şi cele legate de programele de stimulare economică derulate de Banca Centrală Europeană (BCE) şi de Banca Japoniei au întunecat orizontul burselor.
Valul de aversiune faţă de risc care a cuprins pieţele financiare săptămâna trecută s-a făcut mai mare. Bursele de acţiuni au început săptămâna cu scăderi, unele de peste 2%.
Preţurile celor mai multe obligaţiuni guvernamentale s-au dus în jos, forţând yieldurile să urce la niveluri nemaivăzute după referendumul din Marea Britanie privind Brexitul. De asemenea, majoritatea valutelor s-au depreciat în raport cu dolarul, ceea ce a făcut ca preţurile petrolului şi metalelor să o ia în jos. Costul asigurării datoriilor guvernamentale prin CDS-uri a crescut. Pieţele financiare au devenit ieri o mare de roşu.
„Banca Japoniei şi BCE îşi pun întrebări legate de eficienţa propriilor politici. Adăugaţi la aceasta probabilitatea în creştere ca Fed să majoreze dobânzile mai degrabă mai devreme decât mai târziu“, explică pentru Reuters economistul Cathal Kennedy de la RBC.
Investitorii se tem că BCE şi Banca Japoniei îşi vor încetini eforturile de relaxare a politicii monetare, strângând astfel robinetul perfuziilor prin care au alimentat cu energie direct pieţele şi indirect economiile de când marea criză financiară a lovit economia globală. Ce s-a întâmplat în ultimele zile pe burse arată că investitorii se tem că petrecerea s-a terminat, notează The Guardian.
„Acţionează aici mai mulţi factori, cel principal fiind, desigur, incertitudinile privind următorul pas pe care-l va face Fed, dacă va majora dobânzile chiar săptămâna viitoare“, spune Conor Deering, analist la Clear Treasury.
Alţi factori sunt BCE şi decizia acesteia de a nu extinde programul de achiziţii de active cu ocazia şedinţei de săptămâna trecută şi Banca Japoniei, care a dezamăgit, neexistând niciun semn că instituţia urmează să arunce cu bani din elicopter sau că Japonia va lansa obligaţiuni cu scadenţa de 100 de ani, manevre aşteptate cu nerăbdare. „Întrebarea este acum dacă nu cumva băncile centrale au început să schimbe tonul privind stimularea monetară şi eficienţa acestor politici“, a mai spus Deering.
Yieldul obligaţiunilor germane cu scadenţa de 10 ani a revenit din teritoriul negativ şi a atins maximul de după referendumul britanic din iunie. Randamentele obligaţiunilor ţărilor cu ratinguri mai mici au crescut şi mai rapid, notează The Telegraph.
Cei mai mulţi indici bursieri europeni au scăzut ieri cu până la 2%. În Germania, acţiunile grupului de utilităţi E.ON, unul dintre cele mai mari din Europa, au pierdut până la 12% din valoare.
Pe pieţele asiatice, Samsung şi-a pierdut într-o zi 14 miliarde de dolari din valoarea de piaţă din cauza unor telefoane mobile care iau foc. Acţiunile companiei au scăzut luni cu 7%.
În afară de strategiile băncilor centrale, investitorii au şi alte motive de îngrijorare. Dacă datele din ultimele săptămâni privind economia britanică au sugerat că aceasta este mai rezistentă la Brexit decât se credea şi că după Brexit nu va urma o apocalipsă economică, acum agenţia de rating Standard & Poor’s avertizează că nimeni nu ar trebui să se lase amăgit de aceste semne. Agenţia crede că cifrele încurajatoare despre inflaţie, despre vânzările de retail şi şomaj ar putea fi doar un „miraj“ şi nu ceva precis. Bursele de acţiuni nu mai ţin de mult cont de realitatea economică, dar Brexitul, dacă va aduce probleme economice, va afecta profiturile unor companii cum sunt exportatorii şi băncile.
Brexitul şi problemele băncilor italiene au făcut ca situaţia din Grecia să treacă neobservată în ultimele săptămâni. Aici, criza datoriilor a început din nou să fiarbă, premierul Tsipras atacând-i din noi pe creditorii internaţionali ai ţării, nemulţumiţi de ritmul lent cu care guvernul implementează reformele cerute de ei. Ieri, bursa de la Atena a avut una dintre cele mai slabe evoluţii din rândul pieţelor europene de acţiuni.
Apoi, în SUA se pare că Hillary Clinton, candidatul democraţilor la preşedinţie, este bolnavă. Pieţele pariaseră că ea va fi noul preşedinte.
