Costurile de construcţie s-ar putea majora cu până la 10%, iar contextul din piaţa rezidenţială s-ar putea înrăutăţi în perioada următoare dacă Guvernul va decide eliminarea facilităţilor din domeniul construcţiilor, o propunere care se discută în aceste zile, este de părere dezvoltatorul imobiliar Ionuţ Negoiţă.
„Dacă acum preţul de construcţie pe metru pătrat la locuinţe este de circa 600-700 de euro, în viitor va ajunge să fie cu circa 8-10% mai mare, dacă se elimină facilităţile. Impactul va fi destul de mare, iar în piaţa rezidenţială contextul este deja complicat. Se va complica şi mai mult”, spune Ionuţ Negoiţă.
Firma pe care o deţine, Jacob Gardens, responsabilă de construcţia proiectelor imobiliare dezvoltate de Ionuţ Negoiţă, este angajator direct pentru circa 600 de oameni, care se adaugă altor 500-600 ai firmelor subcontractate. Impactul se va resimţi asupra tuturor, la fel precum va fi resimţit şi de furnizorii de materiale de construcţii, astfel că, potrivit calculelor lui Negoiţă, cheltuielile la nivelul companiei vor creşte.
„Avem un ritm alert, construim peste 1.000 de apartamente pe an. Prin eliminarea facilităţilor, impactul pentru noi va fi de circa 3 – 3,5 milioane de euro pe an. Cred că bugetul de stat poate pierde mai mult dacă se renunţă la facilităţi decât dacă se păstrează”, mai spune Ionuţ Negoiţă.
El este fondatorul HILS Development, compania care ridică în partea de est a Capitalei proiectele HILS Pallady (cu 1.908 apartamente finalizate) şi HILS Brauner (cu 1.350 de apartamente, ridicat integral şi în curs de finisare, cu termen de predare în martie 2024). Acestea sunt doar două dintre zecile de proiecte rezidenţiale care au fost demarate în ultimii ani în zona Theodor Pallady din Bucureşti. Cel mai aproape de metrou – staţia Anghel Saligny – este HILS Pallady. Ionuţ Negoiţă a mai dezvoltat, în aceeaşi zonă a Capitalei, ansamblul Palladium Residence şi spunea recent că vrea să investească şi într-un proiect de birouri care să completeze componenta comercială din zonă.
Recent, noul ministru al Finanţelor, Marcel Boloş, a lansat ideea eliminării, de la 1 septembrie 2023, a facilităţilor acordate în 2018 pe o durată promisă de zece ani. Firmele au început deja să-şi calculeze pierderile dacă măsura va fi adoptată. De cealaltă parte, specialiştii în economie spun că menţinerea privilegiilor duce la distorsionarea pieţei muncii. Reţinerea forţei de muncă, în special a celei calificate, va deveni o provocare tot mai mare în construcţii, spun antreprenorii.
Acordarea facilităţilor fiscale pentru sectorul construcţiilor a fost decisă în 2018 şi trebuia să se întindă pe o perioadă de zece ani. Facilităţile constau în scutiri de la plata impozitului pe venit şi a contribuţiei la sănătate şi reducerea contribuţiilor la pensii.
Obiectivele pentru care au fost acordate facilităţile erau stabilizarea forţei de muncă în domeniu şi pregătirea sectorului construcţiilor în vederea realizării marilor investiţii ce erau prognozate. Aceste măsuri au dus la creşterea substanţială a aportului construcţiilor în PIB, la creşterea numărului de angajaţi şi a salariului minim la 4.000 de lei pe lună şi, în final, la încasări mai mari la bugetul statului, spun jucătorii din domeniu.
Numărul mediu de angajaţi în sectorul construcţiilor, în 2022, a fost de 450.000, însă numărul aproximativ de angajaţi care beneficiază de actualele facilităţi fiscale este de 550.000, având în vedere că ele se acordă şi lucrătorilor care provin din industria fabricării materialelor de construcţii. Măsura propusă acum de guvern va deschide din nou drumul către munca la negru şi la gri, spun constructorii.
Ordonanţa de urgenţă 114/2018 prevedea scutirea de la plata contribuţiilor sociale ale angajatorului din construcţii pentru perioada 1 ianuarie 2019 ñ 31 decembrie 2028, reducerea contribuţiilor sociale ale salariaţilor cu 3,75% şi un salariu minim brut de 3.000 de lei pentru angajaţii din acest domeniu. Ulterior, salariul minim brut a fost stabilit la 4.000 de lei de la 1 ianuarie 2023. Modelul a fost replicat şi pentru sectorul agricol şi industria alimentară, acum fiind discutată şi eliminarea facilităţilor din aceste domenii.
