Inlocuirea ministrului nu va fi de natura sa schimbe foarte mult strategia de mediu, potrivit lui Korodi. "Mare diferenta nu va fi in activitatea de zi cu zi. Proiectele mari, care au fost stabilite inca din 2005, vor continua sa fie implementate. Capitolul in care se va observa o diferentiere mai marcanta va fi comunicarea cu societatea civila, atat prin campanii de comunicare, cat si prin implicarea lor in anumite teme de mediu, unde dezbaterile trebuie sa fie accentuate". Problematica studiilor de mediu, a lansarii unui proiect cu un impact vizibil asupra mediului inconjurator spre dezbatere publica, este un fenomen relativ nou. Din acest motiv, reprezentantii societatii civile sau cetatenii se implica mult prea putin in dezbaterea acestor proiecte, desi sunt indreptatiti prin lege sa o faca. "Un alt capitol in care vreau sa fac pasi importanti este constientizarea la nivelul cetatenilor ca pot participa la decizii de mediu. In momentul in care am o investitie cu impact semnificativ asupra mediului, publicul trebuie consultat", spune Korodi.
Neimplicarea lor este explicata de ministrul mediului prin "sentimentul ca nu pot schimba ceva" si o anumita doza de nestiinta. "Cetatenii nu sunt inca obisnuiti cu faptul ca au aceste drepturi", explica el. Un exemplu fericit de implicare a societatii civile este proiectul Rosia Montana, la care au participat peste 11.000 de oameni. Printre cele mai intalnite situatii este cea in care societatea civila raspunde negativ la dorinta autoritatilor de a construi autostrazi, ridicand semne de intrebare fata de gradul de poluare, atat datorat noxelor, cat si fonic si vizual. Autostrazile din Germania, de exemplu, sunt, in marea parte a cazurilor, marginite de panouri fonice si de fasii de padure, care sa minimizeze impactul noxelor, cel fonic si cel vizual la nivelul gospodariilor adiacente. "Proiectantul poate veni cu solutii de combatere a zgomotului. Noi nu avem pereti de zgomot, paduri care sa acopere vizual si sa reduca impactul curentilor de aer determinati de traficul intens. Nu avem nici treceri speciale pentru animalele salbatice", explica ministrul. "In acel moment nu exista o legislatie care sa prevada obligativitatea acestor elemente", a adaugat el.
POS-ul de mediu, coloana vertebrala a politicii MMDD
Faptul ca Programul Operational Sectorial de mediu este bun se datoreaza unei comunicari sporite cu societatea civila, potrivit lui Korodi. "In 2005 ca sa conturam structura POS-ului am cerut ajutorul autoritatilor locale, societatii civile si asociatiilor patronale. Am facut un brain storming privind prioritatile de mediu. Am primit 2.000 de propuneri intr-o luna de zile". Pe baza acestor propuneri a fost "sculptat" ulterior Programul Operational Sectorial, structura lui ramanand la fel pana astazi.
Oficialii MMDD se asteapta ca POS-ul de mediu sa fie aprobat de Comisia Europeana in luna iunie, moment care va declansa un val de proiecte scoase la licitatie. Dintre cele sase mari axe prioritare ale acestei strategii de dezvoltare a infrastructurii de mediu se detaseaza, ca importanta si ca valoare a fondurilor necesare, programul de extindere a retelelor de apa potabila si de apa uzata, intr-o prima faza la nivelul centrelor urbane mari si mijlocii, si programele de gestionare a deseurilor, cele doua totalizand fonduri de circa 4,5 miliarde de euro.
"POS-ul este ca un acoperis care protejeaza toate politicile de mediu importante. De anul acesta fiecare judet in parte, in afara de Bucuresti unde sunt probleme de eligibilitate, va primi intre 80 si 130 de milioane de euro numai pentru programele de extindere a retelelor de apa potabila si uzata. Cuantumul va diferi in functie de anvergura proiectului, data de necesitatile locale", explica ministrul mediului.
Gestionarea deseurilor, o piata de peste un miliard de euro
La nivelul anului 2005, cantitatea de deseuri municipale nepericuloase se situa la circa 8,6 milioane de tone. Din acestea aproximativ 80% erau deseuri menajere si asimilabile, 14,25% deseuri provenite din serviciile municipale si 6,65% deseuri rezultate din activitatile din constructii si demolari.
Piata deseurilor poate fi impartita in doua mari sectoare, de colectare si de reciclare. In momentul de fata deseurile municipale nu sunt colectate selectiv in vederea valorificarii materialelor reciclabile (hartie, carton, sticla, materiale plastice) decat intr-o mica masura. Este vorba in special despre programe pilot dezvoltate la nivel local, respectiv 47, din care numai 27 sunt in acest moment in curs de derulare.
De obicei ele sunt realizate in parteneriat, intre administratia locala, operatorii de salubritate, operatorii economici si agentiile teritoriale de protectia mediului. Printre orasele in cauza se numara Suceava, Iasi, Botosani, Slatina, Eforie, Buzau sau Brasov.
Prin proiectul PHARE CES 2003 (Coeziune Economica si Sociala), derulat in perioada 2004-2006, Ministerul Mediului a ajutat administratiile locale sa dezvolte proiecte de gestionare a deseurilor. Programul a atras 40 de cereri de proiecte, din care 13 au fost selectate pentru finantare, pentru regiunea de dezvoltare 7. Schema va fi extinsa la nivelul celorlalte regiuni de dezvoltare in baza programului PHARE CES 2004, cu o valoare totala de 21,87 milioane de euro, din care 5,47 mil. euro cofinantare, la nivelul administratiilor locale.
Daca pe partea de colectare a deseurilor la nivelul oraselor situatia este relativ buna, oportunitatea oferita de afacerea reciclarii acestora ramane in continuare prea putin folosita. Dintr-o cantitate totala de 1, 1 milioane de tone de ambalaje introduse pe piata, procentul de reciclare raportat la intreaga cantitate de deseuri de ambalaje de pe piata s-a ridicat in 2005 la numai 23%. Raportat la gradul de reciclare al ambalajelor generate de piata, procentul a fost usor mai bun, respectiv de 26,6%. Korodi spune ca este nevoie ca industria din spatele acestui sector sa fie incurajata sa se dezvolte. Vor fi alocate in acest sens in continuare de la Fondul de Mediu sume importante de bani, oferite pentru proiecte in acest sens.
Marii jucatori de pe piata de colectare a deseurilor, in special fostele REMAT-uri, care acum sunt in proprietate privata, sunt cei care fac piata. Pe partea de tratare a deseurilor, o serie de firme, relativ mici, dar si unele mijlocii impulsionate si de capital strain au inceput sa se dezvolte.
Investitii masive in incineratoare
Tot mai multi investitori de profil au anuntat investitii in incineratoare, atrase de potentialul pietei de deseuri, care se ridica la aproximativ un miliard de euro, cu tendinta de crestere la 2 miliarde de euro in 2010. Piata incinerarii deseurilor periculoase si cea a serviciilor de salubrizare au devenit foarte atractive pentru investitorii straini, pe masura ce Romania trebuie sa se alinieze la normele europene privind protectia mediului. In Romania, s-au reciclat in 2005 circa 600 de tone de deseuri, iar pentru anul trecut era estimat un nivel de circa 1.000 de tone.
Piata locala a deseurilor este cotata cu un mare potential de dezvoltare in urmatorii ani, in conditiile in care acum exista aproximativ 20 de depozite ecologice, potrivit ultimelor informatii disponibile. Strategia de gestionare nationala a deseurilor, negociata cu Comisia Europeana la capitolul mediu, prevede ca pana in 2010 sa fie infiintate a 41 de depozite noi, respectiv minimum un depozit zonal in fiecare judet.
Pe segmentul colectarii, prelucrarii si neutralizarii deseurilor, printre cei mai mari jucatori se numara grupul german Lobbe, care a achizitionat in 2003 pachetul majoritar al companiei Vivani Salubritate, Urban Ramnicu-Valcea, grupul Iridex, Tracon Braila, Rosal, REBU sau Ludan Engineering.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
