România avea la finele anului trecut 949 km de autostradă, cu 18 km mai mult decât în 2021, reprezentând 1% din reţeaua totală de drumuri publice şi 5,4% din lungimea drumurilor naţionale, arată datele INS publicate vineri.
Astfel, reţeaua totală de drumuri publice totaliza 86.336 km, din care 17.582 km (20,4%) drumuri naţionale, 35.132 km (40,7%) drumuri judeţene şi 33.622 km (38,9%) drumuri comunale.
Din lungimea drumurilor naţionale, 6.197 km (35,2%) erau drumuri europene, 949 km (5,4%) autostrăzi.
Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, 48% din drumurile publice (41.653 km) erau modernizate (în proporţie de 94,1% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu), 24% (20.956 km) au îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 27,5% (23.727 km) sunt pietruite şi de pământ.
În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 30% din lungimea drumurilor modernizate şi 41% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită.
După numărulde benzi de circulaţie, 2064 km (11,7%) erau drumuri cu 4 benzi, 308 km (1,8%) drumuri cu 3 benzi şi 35 km (0,2%) drumuri cu 6 benzi.
Lungimea drumurilor judeţene cuprindea în proporţie de 49,2% drumuri modernizate şi 35% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite.
În ceea ce priveşte transportul feroviar, lungimea liniilor de cale ferată de folosinţă publică în exploatare însuma 10.615 km, din care 10.519 km (99,1%) linii cu ecartament normal, 91 km (0,9%) linii cu ecartament larg şi 5 km linii cu ecartament îngust.
Densitatea liniilor la 1000 km pătrat teritoriu era de 44,5‰.
Densităţile cele mai mari s-au înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (206,3‰), regiunea Vest (60,0‰), regiunea Nord-Vest (47,9‰) şi regiunea Sud-Muntenia (43,8‰).
La aceeaşi dată, lungimea căilor principale era de 5961 km, reprezentând 56,2% din lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare.
