Amânată deja de aproape un an, licitaţia 5G se află în continuare sub semnul întrebării, în condiţiile în care România trebuie să-şi clarifice şi poziţia în chestiunea condiţiilor pe care le va impune operatorilor de telecom în selectarea furnizorilor de echipamente şi servicii pentru construcţia noii infrastructuri.
România, una dintre ţările cu cele mai rapide conexiuni la internet din lume, se află încă în expectativă în ceea ce priveşte adoptarea pe scară largă a tehnologiei 5G, noua generaţie de reţele de comunicaţii care va duce la un nou nivel viteza, stabilitatea şi securitatea conexiunilor mobile la internet.
Este adevărat, majoritatea giganţilor de pe piaţa locală de telecom au lansat deja comercial în mai multe zone din ţară servicii de date 5G, însă acestea nu sunt disponibile la întreaga capacitate a tehnologiei în condiţiile în care pentru ca acest lucru să se întâmple mai multe condiţii ar trebui să fie îndeplinite, cea mai importantă dintre ele fiind organizarea de către stat a licitaţiei prin care companiile de comunicaţii să poată achiziţiona spectrul radio necesar unei desfăşurări pe scară largă a noilor reţele. Amânată deja de aproape un an, licitaţia 5G se află în continuare sub semnul întrebării, în condiţiile în care România trebuie să-şi clarifice şi poziţia în chestiunea condiţiilor pe care le va impune operatorilor de telecom în selectarea furnizorilor de echipamente şi servicii pentru construcţia noii infrastructuri.
ZF, liderul presei de business din România, organizează în acest context videconferinţa „Ce planuri are România cu tehnologia 5G?“, în care îşi propune, alături de stakeholderii relevanţi în această discuţie, să afle ce perspective există în România pentru implementarea 5G, tehnologia fără de care ţara noastră nu va putea păstra locul de top din clasamentul statelor cu cel mai rapid internet din lume.
Criza medicală traversată de întreaga lume a pus în prim plan şi importanţa critică pe care o au reţelele de comunicaţii ultrarapide, pentru că de funcţionarea acestora la parametri optimi a depins rămânerea în viaţă a multor companii. Dacă reţelele fixe şi cele mobile au reuşit să păstreze în viaţă businessul, se naşte întrebarea ce investiţii în economie ar putea atrage o Românie în care reţelele 5G ar avea o acoperire de scară largă, întrebare la care de asemenea ne propunem să obţinem un răspuns în cadrul videoconferinţei care va avea loc în data de 21 iulie.
Printre speakerii care au confirmat participarea la videoconferinţă se numără: Dragoş Preda, Secretar de Stat, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Telecomunicaţiilor, Eduard Lovin - vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), Sabin Sărmaş, Preşedinte, Autoritatea pentru Digitalizarea României, Cristina Creţu, Senior Privacy & Technology Consultant , Maravela şi Asociaţii şi Florina Tănase, Director Juridic şi Relaţii, Telekom Romania, Sergiu Zaharia - Cyber Security Officer, Huawei Technologies România.
Teme de discuţie:
►Ce performanţe vor avea reţelele 5G din România dacă operatorii nu vor avea acces la spectrul de frecvenţe radio necesar?
►Cât timp va mai fi România în topul ţărilor cu cel mai rapid internet din lume dacă nu va avea reţele 5G construite la întreaga lor capacitate?
►Ce aspecte îşi doresc operatorii de telecom să fie clarificate de către autorităţi în perspectiva licitaţiei 5G?
►Ce aspecte îşi doresc furnizorii de echipamente şi de servicii pentru operatorii de telecom să fie clarificate de către autorităţi în perspectiva licitaţiei 5G?
►Când ar trebui să aibă loc licitaţia 5G?
►Ce taxe ar trebui să perceapă statul pentru licenţele 5G?
►Având în vedere birocraţia sufocantă din domeniul construcţiei de infrastructură de comunicaţii, este realist să ne aşteptăm ca operatorii de telecom să poată construi rapid reţele 5G dacă legislaţia nu se schimbă? Ce ar trebui făcut / schimbat în primul rând?
► Pe ce ar trebui să se bazeze deciziile de a permite accesul la construcţia reţelelor 5G al anumitor companii / furnizori de echipamente şi servicii? Care este abordarea autorităţilor din România în acest caz?
