Business Hi-Tech

ZF Digital Summit 2023. Tehnologia 5G prinde teren, dar are nevoie de investiţii pentru a aduce îmbunătăţiri reale pentru clienţi. „Un factor esenţial pentru ca această tehnologie să fie adoptată în masă este trecerea la «real 5G», cu viteze mai mari“

Autor: Alexandra Cepăreanu, Ramona Cornea

08.11.2023, 11:00 218

„Nu sunt multe ţări de mărimea României în Europa care să fi ajuns la nivelul României de acoperire cu reţele fixe ultrarapide. Cred că există o mare posibilitate ca România să fie printre primele ţări europene care ating ţintele Comisiei Europene cu privire la aceste aspecte“ „Investim constant în IT&C şi în segmentul B2B, unde observăm o cerere crescută şi un mare potenţial, în special în zona de transformare digitală a companiilor şi a sectorului public“ „Vom continua să ne concentrăm investiţiile legate de infrastructură în partea mobilă, vrem să dăm startul lansării tehnologiei 5G reale anul viitor.“

Numărul de utilizatori din România pentru tehnologia 5G s-a dublat faţă de anul precedent la 1,5 milioane dar câştigul de viteză rămâne mic în raport cu 4G şi se va păstra aşa până când operatorii vor aloca fonduri pentru construcţia unei reţele care să nu fie realizată pe fundaţia 4G ci de la zero, pentru a oferi un maxim de performanţă, lucru care ar putea fi încurajat şi de o eventuală consolidare a pieţei, au declarat speakerii prezenţi în cea de-a doua zi a conferinţei ZF Digital Summit 2023. Ce rol poate juca AI în transformarea digitală a României?, organizată de ZF în parteneriat cu Vodafone, Mastercard, Visa, Orange, Vantage Towers, Bitdefender, Ericsson, Bondoc şi Asociaţii, Corporate Intelligence Agency, Inform Lykos, Oves Enterprise, Kontron, Computerland, eShopTen, BPT şi Five Elements Digital.

„Numărul de utilizatori ai conexiunilor 5G s-a dublat faţă de anul 2022. Sunt 1,5 mi­lioane, adică 7% din numărul de conexiuni mobile din România. Eu mă aştept la o creştere mai robustă în următoarea perioadă. La nivelul guvernului şi la nivelul ANCOM ne vom uita cu mai multă atenţie ce poate să facă statul pentru a susţine o dezvoltare rapidă a 5G, ca să nu ne pierdem acest avantaj tactic şi strategic pe care îl avem şi pe care l-am avut la 2G, 3G şi 4G“, a spus preşedintele ANCOM (Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii), Valeriu Zgonea.

El a punctat faptul că pentru a creşte reţeaua 5G şi numărul de utilizatori ai acestei tehnologii este nevoie de cooperare între instituţiile statului.

„În prezent, avem foarte multe zone «albe» când facem tranziţia de la 4G către tehnologia 5G. Cum se poate rezolva asta? Aşezaţi la masă şi cooperând.“

Achilleas Kanaris, CEO al Vodafone România, a spus în cadrul conferiţei ZF Digital Summit 2023 că unul dintre obiectivele companiei pe care o reprezintă este să continue investiţiile la nivel local şi să lanseze anul viitor „real 5G“ pe piaţa naţională.

„Vom continua să ne concentrăm investiţiile legate de infrastructură în partea mobilă, vrem să dăm startul lansării tehnologiei 5G reale anul viitor. Pe partea fixă vom continua să îmbunătăţim reţeaua pe care o deţinem în prezent şi ne vom concentra pe creşterea tactică, pe proiecte foarte specifice. De asemenea, cred mult în sectorul B2B, unde am văzut multă creştere. Ecosistemul IT&C va crea o mulţime de oportunităţi pentru noi în următorii ani, pe măsură ce transformarea digitală a sectorului public prinde viaţă“, a spus CEO-ul Vodafone România.

Şi Julien Ducarroz, CEO-ul Orange România, a spus că două dintre priorităţile Orange pe piaţa locală sunt reprezentate de investiţia în tehnologia 5G şi extinderea şi îmbunătăţirea infrastructurii de fibră optică.

„Planurile pentru anul următor vizează în continuare dezvoltarea tehnologiei 5G. 5G este fundamentul şi o să ne concentrăm în continuare în această zonă. De asemenea, investim constant în IT&C şi în segmentul de business-to-business (B2B), unde observăm o cerere crescută şi un mare potenţial, în special în zona de transformare digitală a companiilor şi a sectorului public“, a spus Julien Ducarroz.

Pe de altă parte, Goran Serdarevic, associate director, Frontier Economics, a spus în cadrul conferinţei că investiţiile în dezvoltarea reţelei 5G nu se pot ridica la nivelul altor state având în vedere că piaţa locală fragmentată şi are patru jucători care pot susţine investiţiile în această zonă.

„România este una dintre cele două sau trei ţări care încă are patru jucători pe piaţa de telefonie mobilă, este o ţară care are printre cele mai mici preţuri pentru pachetele mobile, deci se potriveşte descrierii de piaţă fragmentată în care abilitatea operatorilor de a finanţa investiţiile mari în 5G este mai limitată. Acest lucru ar explica şi de ce vedem că România rămâne în urmă în Europa când vine vorba de 5G, o poveste foarte diferită faţă de ceea ce vedem în reţelele fixe“, a spus Goran Serdarevic.

Iar pentru a creşte nivelul şi apetitul investiţiilor la nivel naţional în ceea ce priveşte reţeaua 5G ar fi nevoie de consolidarea pieţei, consideră Achilleas Kanaris.

„Din punctul meu de vedere, în ce priveşte Telekom România Mobile, cel mai bun lucru pentru piaţă ar fi consolidarea - pentru că ar însemna o scară mai mare pentru restul participanţilor la piaţă şi, implicit, o abilitate mai mare de a investi în continuare în piaţă în viitor. Trebuie să încurajăm concurenţa pentru investiţii. În ultimii 20 de ani, concurenţa a fost promovată doar pentru preţurile mici. Deci trebuie să ne gândim cu toţii cum putem promova concurenţa pentru investiţii pentru a recâştiga poziţia de lider în ce priveşte performanţa reţelelor“

De asemenea, Dragoş Rebegea, Country Manager - Ericsson România şi Head of Sales România & Moldova, Ericsson, a punctat că pentru ca tehnologia 5G să fie adoptată în masă la nivel naţional este nevoie să se facă trecerea la „real 5G“, sau „5G standalone“, adică o reţea construită practic de la zero dedicată 5G, nu una construită pe bazele reţelelor vechi 4G.

„Majoritatea ţărilor din lume au început cu tehnologia non- standalone care a fost mai uşor de implementat, refolosind infrastructura 4G. Practic, utilizatorul a văzut pe telefon o buliniuţă cu 5G. Dar ce experienţă îi oferă această tehnologie 5G unui utilizator care foloseşte aceeaşi bandă de 20-30 de megahertz ca şi în 4G? 10% în plus este ceva pentru care ar plăti? Aparent nu. În schimb, dacă a implementat 5G şi telefonul face în background un download cu 200Mb/s sau 300Mb/s (care cam astea sunt vitezele care se pot atinge cu non- standalone şi în spectul de frecvenţă cu care în multe ţări au început - adică cel existent), care ar fi diferenţa? Aproape niciuna. Şi de aici rezultă şi oarecum reticenţa, cel puţin în zonă de consumer, de a plăti mai mult, pentru că diferenţa percepută este mică. Şi aici intervine arhitectura standalone şi în plus, ceea ce noi numim meet band, adică folosirea benzii de frecvenţă 3,4 - 3,8 pe care noi am atribuit-o parţial la sfârşitul anului trecut. Dar nu e atât de importantă gama de frecvenţe ci mai important este cantitatea de spectru pe care fiecare operator urmează să o dedice, s-o aloce pentru 5G“, a explicat Dragoş Rebegea.

 

Goran Serdarevic, associate director, Frontier Economics

În ce priveşte poziţia pe piaţă a Digi cred că este o situaţie interesantă şi va necesita o abordare prudentă din partea ANCOM pentru că, în cele din urmă, trebuie să existe un echilibru între a proteja concurenţa, pe consumatori şi a trimite un semnal în piaţă că succesul nu este pedepsit pe nedrept.

Cadrul legislativ european, cred eu, a încercat întotdeauna să recunoască faptul că operatorii de piaţă din poziţiile dominante au stimulente foarte diferite (de a acţiona pe piaţă – n. red.) faţă de rivalii care încearcă să-şi crească cota de piaţă.

Cred că trecutul nu este un bun predictor pentru viitor, nu este obligatoriu ca lucrurile ce au funcţionat în trecut să funcţioneze şi în viitor. Nu am văzut o situaţie similară (precum cea a cotei de piaţă a Digi pe internet fix - n. red.) în alte pieţe europene.

 

Julien Ducarroz, CEO, Orange România

Investim constant în IT&C şi în segmentul de business-to-business (B2B), unde observăm o cerere crescută şi un mare potenţial, în special în zona de transformare digitală a companiilor şi a sectorului public. Aici avem o poveste de succes, în zona B2B, unde am înregistrat o creştere de peste 13% anual. În ceea ce priveşte sectorul de consumatori (B2C), aici este o provocare mai mare. Am observat scăderi în numărul de clienţi, dar rămânem în continuare lideri pe piaţă, ceea ce ne bucură.

Există oportunităţi de automatizare şi implementare a AI, dar trebuie să ţinem cont de costurile în creştere - la energie, forţă de muncă. Investiţiile pot fi reduse temporar, dar în această industrie ştim cu toţii că trebuie să investim pe termen lung pentru a rămâne relevanţi, deoarece schimbările pot apărea după câţiva ani. Deci, da, putem face ajustări uşoare, dar nu este ceea ce ne dorim pe termen lung. Situaţia este foarte complexă în acest moment, dar cu toate astea cred că putem face faţă provocărilor din piaţă.

 

Achilleas Kanaris, CEO, Vodafone România

Sunt optimist cu privire la rezultatul analizei pieţei pentru reţelele fixe realizate de ANCOM. Cred că analiza şi reglementarea pieţei reţelelor fixe poate fi unul dintre factorii care pot schimba regulile jocului pe piaţă. Avem nevoie de mai multă concurenţă, avem nevoie de acces egal la infrastructură, este foarte clar că pentru noi în acest moment nu există un business case să continuăm să dezvoltăm infrastructura de reţea fixă în zone noi. Eu aştept să văd care va fi rezultatul analizei ANCOM, despre care cred că va duce la restabilirea concurenţei loiale pe această piaţă.

Din punctul meu de vedere, în ce priveşte Telekom România Mobile, cel mai bun lucru pentru piaţă ar fi consolidarea - pentru că ar însemna o scară mai mare pentru restul participanţilor la piaţă şi, implicit, o abilitate mai mare de a investi în continuare în piaţă în viitor. Trebuie să încurajăm concurenţa pentru investiţii. În ultimii 20 de ani, concurenţa a fost promovată doar pentru preţurile mici. Deci trebuie să ne gândim cu toţii cum putem promova concurenţa pentru investiţii pentru a recâştiga poziţia de lider în ce priveşte performanţa reţelelor.

 

Daniel Rusu, senior partner, Corporate Intelligence Agency

Trebuie să folosim inteligenţa artificială dacă vrem să evoluăm. Deja am început să testăm piaţa şi să folosim inteligenţa artificială în activităţile curente, în achiziţii de date din surse publice, de date care pot fi făcute de către inteligenţa artificială în primă fază pentru a scădea din volumul de date al analiştilor şi să o putem folosi într-un scop creativ.

Digitalizarea ne ajută să ne dezvoltăm, să evoluăm, dar frauda va exista atâta vreme cât există omul. Încă nu am întâlnit sau nu cred că vom întâlni curând inteligenţa artificială care să genereze ea însăşi fraudă. Inteligenţa artificială nu va face de capul ei lucruri. Atâta vreme cât omul va genera fraudă, digitalizarea şi inteligenţa artificială vor fi instrumente. Politica struţului nu mai funcţionează în ziua de azi. Există trei feluri de companii: cele care sunt fraudate, cele care nu ştiu că sunt fraudate şi cele care nu recunosc că sunt fraudate. Acest lucru se întâmplă peste tot, ideea este că nu mai putem să ignorăm fenomenul. Circa 4,7 trilioane de dolari, adică 5% din totalul veniturilor companiilor, îl reprezintă frauda.

 

Valeriu Zgonea, preşedinte, ANCOM

Piaţa de telecom este stabilă, cu o concurenţă bună. Pe datele statistice europene, dacă ne uităm la preţurile competitive cu amănuntul, 81% din români în acest moment au internet la punct fix, la peste 100 MB/s - peste media europeană, care este undeva în jur de 55% -; dacă ne uităm la conexiunile pe reţele gigabyte, vedem că suntem la 23% din populaţia României - peste media europeană, care este între 14% şi 15% - iar asta este partea plină a paharului. Partea goală a paharului, nu ştiu dacă este o neatenţie din partea statului român sau o lipsă de înţelegere a lucrurilor mici care devin lucruri mari, este că avem foarte multe zone „albe“ astăzi când tranzităm de la 4G către tehnologia 5G. Cum se poate rezolva asta? Aşezaţi la masă şi cooperând, una dintre marile slăbiciuni ale statului român.

Noi, ANCOM, dacă nu vedem ce se întâmplă în acest sector la nivel global şi nu anticipăm mişcările, vor fi alţii care ne vor face viitorul. Noi în acest moment suntem reactivi. Trebuie să fim atenţi la fiecare schimbare şi în acelaşi timp să ne păstrăm angajamentele.

 

Florian Bucă, CEO al Soft Tehnica

Am început să studiem zona de AI în urmă cu patru ani, când am imaginat un produs de enrollment uşor al angajaţilor în companii. Simţeam de atunci presiunea muncii de acasă, doar că pandemia a venit şi a accelerat acest proces. Pentru a face acest lucru aveam o hologramă care interacţiona cu un angajat şi îl ajuta să-şi asimileze uşor procedurile din companie.  În ultimul an, ChatGPT ne-a dat şi nouă puţină viteză. Cu ChatGPT ne-am dus şi noi către AI generative şi am schimbat lucrurile.

Lucrurile se schimbă foarte repede, iar companiile antreprenoriale trebuie să fie rapide în ceea ce fac, să se adapteze. Noi personalizam aceste GPT pentru fiecare companie pentru ca să poată să răspundă, să putem să antrenăm oamenii sau să răspundă clienţilor, iar acum asta fac ei.

 

Dragoş Rebegea, country manager – Ericsson România; head of sales România & Moldova, Ericsson

La jumătatea anului 2023 avem 1,5 milioane de utilizatori 5G, anul trecut erau 700.000 de clienţi. 5G este tehnologia care va avea cea mai mare rată de adopţie şi cea mai mare rată de creştere, cu doi ani mai rapidă decât 4G. Chiar m-am uitat pe slide-urile prezentate la ZF Digital Summit 2022, unde spuneam că pentru a ajunge la un milliard de utilizatori 5G, la nivel global, nu vorbesc doar de România, tehnologiei 4G i-au trebuit cinci ani. Estimarea de anul trecut era că pentru tehnologia 5G va fi nevoie de trei ani. Iar după cum vedem aici, acum estimăm că vom atinge 1,6 miliarde de utilizatori 5G, deci în aproximativ trei ani de zile am atins miliardul.

Cu toate provocările pe care le cunoaştem, de la nivel internaţional şi naţional, tehnologia 5G se implementează - sunt 252 de reţele lume, peste 65 de de ţări au implementat tehnologia 5G, iar rata de adopţie este extrem de rapidă. Iar un factor esenţial pentru ca această tehnologie să fie adoptată în masă este, pe de o parte, trecerea la acel „real“ 5G, adică 5G standalone.

 

Cătălina Dodu, partner, head of consulting, EY

În 2025, ne aşteptăm să vedem o mai uşoară livrare a serviciilor folosind 5G, ne aşteptăm să vedem reglementări mai omogene şi ne aşteptăm să vedem o reaşezare a furnizorilor în regiune şi la nivel global. În general, pieţele complicate duc la schimbări şi duc la alianţe. Astfel, e evident că pentru fiecare operator telecom e important să-şi gândească strategia şi să implementeze cât mai repede, cât mai bine tot ce are la dispoziţie.

Sunt operatori telecom care folosesc artificial intelligence de ceva vreme, uitându-se pe de o parte la automatizarea proceselor interne, la cum să folosească tehnologia pentru a-şi eficientiza modul în care folosesc serviciile sau pentru a-şi optimiza performanţa. Şi vedem folosindu-se artificial intelligence în analize de predictibilitate, pentru a afla care este riscul să pierdem clienţi sau când ar trebui să facem anumite operaţiuni.

 

Cristina Butunoi, deputy managing director, Golin

În partea de media şi de strategie sunt o mulţime de instrumente de AI pe care le folosesc colegii mei, care pot genera inclusiv părţi vizuale. Noi am făcut un studiu prin care am vrut să vedem reacţiile şi comportamentele pe care le are consumatorul atunci când brandurile îi înşală aşteptările. Am făcut acest lucru printr-o platformă de social listening, Talkwalker, pe care am învăţat-o anumite lucruri. Practic, am înlocuit partea de calitativ din studiu cu ceea ce se vede din social listening din platformă.

Brandul este expus la cinci tipare de comportament ale consumatorului când are o experienţă negativă: primul lucru ar fi confruntarea directă prin e-mailuri sau mesaje, apoi evitarea, respingerea completă a brandului, răzbunarea şi apoi opoziţia, adică acţiunea juridică în instanţă.

 

Steffen Heringhaus, CEO, Five Elements Digital

Văd că există tentaţia pentru business să producă mai mult cu mai puţine resurse, însă eu cred că o să se întâmple fix invers. Barierele pentru oameni vor fi mai mari, adică vor trebui să aibă mai multe abilităţi. Omul va fi în continuare necesar, mai mult decât înainte.

Surpriza la ChatGPT pentru toată lumea cred că vine din cauza faptului că ştie să vorbească şi o face atât de bine încât poate să pară uman. Aceasta este noutatea care ne-a luat prin surprindere. Însă aceasta este şi slăbiciunea lui, că este un language model, iar un language model nu este foarte bun pentru a stoca informaţii. El a fost creat pentru a produce propoziţii care sunt corecte, dar nu neapărat adevărate. Noi am început să lucrăm mult cu ChatGPT. Noi folosim ChatGPT pentru taskuri simple, dar în mâna unui expert care îi ştie limitele.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO