Ministerul ComunicaÅ£iilor ÅŸi pentru Societatea InformaÅ£ională (MCSI), care administrează partiÂcipaÅ£ia statului la grupul Telekom România, se află în plin proces de discuÅ£ii cu ceilalÅ£i acÅ£ionari asupra celor mai bune opÅ£iuni strategice pentru viitorul companiei, potrivit lui Marius Bostan, ÅŸeful MCSI.
„În momentul de faţă avem două companii care sunt integrate operaţional, dar care din punct de vedere juridic sunt diferite. Avem partea de mobil (fosta companie Cosmote) şi partea de fix (fostul Romtelecom). Noi deţinem 46% din Telekom fix. Astăzi, piaţa de telefonie fixă este în scădere şi atunci nu este un avantaj să listăm separat la bursă această parte. Primul pas ar fi integrarea operaţională. Suntem în plin proces de discuţii cu partenerii noştri, cu celialţi acţionari, cu OTE şi cu Deutsche Telekom (acţionarul principal în OTE). “
În opinia lui Marius Bostan, dacă ar exista oportunitatea obţinerii unui preţ foarte bun pe pachetul deţinut de stat şi dacă s-ar reuşi o listare de succes pe bursă, privatizarea totală a Telekom ar putea fi o variantă acceptată.
„Eu sunt un partizan al privatizării, dar nu privatizare cu orice preţ. Dacă este o oportunitate să obţinem un preţ foarte bun, dacă am reuşi o listare de succes în care orice investitor să poată cumpăra acţiuni la Telekom, personal eu aş fi de acord.“
Referindu-se la rezultatele companiei, şeful MCSI a precizat că nu este mulţumit de acestea şi de faptul că nu au fost fructificate oportunităţile apărute. „Nu s-a investit prea mult în inovare şi nu s-au fructificat oportunităţile din această piaţă. În ceea ce priveşte comerţul electronic, s-a investit într-o platformă, dar din păcate cu întârziere şi cu efecte mult reduse.“
Un plan de afaceri îndrăzneţ care să aducă beneficii atât acţionarilor, cât şi clienţilor şi angajaţilor companiei, o îmbunătăţire a guvernanţei corporative, dar şi o strategie cât mai coerentă reprezintă câteva dintre măsurile pe care Bostan le aşteaptă din partea echipei de management.
„Eu mi-aş dori o listare de succes, aş vrea ca valoarea companiei să crească, să avem o politică de dividende, să avem o strategie îndrăzneaţă. Am încredere în maturitatea acţionarilor de a alege drumul corect pentru această companie.“
Poşta Română, împrumut de 47 de milioane de euro de la BERD
Lipsa din ultimii ani a investiţiilor în companie a dus la adâncirea tot mai mare a nevoilor pe care Poşta Română le are şi pe segmentul de IT&C pentru a putea ajunge la un nivel comparabil cu orice companie de acest fel din alte ţări europene.
„În acest moment, am preluat Poşta Română cu o datorie de peste 500 mil. lei, lucru care a făcut să fie dificil atât procesul de finanţare, cât şi procesul de investiţii. Evaluările făcute ca nevoie imediată în următorii doi, trei ani pentru a ajunge la un nivel comparabil cu o Poştă obişnuită din alte ţări europene este, în prima etapă, de peste 100 mil. euro.“
Seful MCSI precizează că există un angajament din partea Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care ar putea finanţa prima etapă pentru Poşta Română, urmând ca pentru etapele următoare să se poarte discuţii şi cu alte instituţii financiare internaţionale.
„Poşta Română o să se împrumute într-o primă etapă cu 47 mil. euro de la BERD prin care să finanţeze investiţiile în sistemul informatic şi în toată infrastructura de Poştă. Următoarea etapă cuprinde procesul de automatizare a cartării şi de distribuţie şi flota auto.„
Din septembrie taxele ANAF vor putea fi plătite cu cardul
Aproape 250 de primării acceptă în prezent plata cu cardul online a taxelor şi impozitelor locale prin intermediul platformei www.ghiseul.ro - Sistemul Naţional Electronic de Plată Online, în creştere cu peste 30% faţă de finalul anului trecut, acoperind peste 80% din populaţia urbană şi bancarizată a României.
„În aprilie, incidenţa plăţilor cu cardul a taxelor şi impozetelor locale a crescut cu 330% comparativ cu perioada similară a anului trecut, ca urmare a simplificării credenţialelor (inregistrarea în vederea achitării cu cardul a taxelor şi impozitelor locale).„
Apetitul românilor pentru plata online a taxelor şi impozitelor locale a crescut semnificativ în 2016, având în vedere că valoarea şi numărul tranzacţiilor efectuate prin ghiseul.ro în primele patru luni însumează aproape o treime din toate plăţile realizate de la lansarea platformei naţionale până în prezent. Astfel, contribuabilii au realizat în primele patru luni din 2016 aproximativ 76.000 de plăţi cu cardul pe ghiseul.ro, în valoare totală de peste 21 mil. lei.
„Nu este o sumă mare, dar este în creştere. Trebuie să menţionez că gradul de folosire al instrumentelor electronice în România comparativ cu alte ţări este mai scăzut, competenţele digitale pe medie este cu mult sub media europeană şi, în acest sens, mai este nevoie de multă educaţie şi de multă promovare. O veste bună ar fi că, începând cu luna spetembrie a acestui an şi taxele la ANAF vor putea fi plătite cu cardul.„, a mai spus Marius Bostan.
