Banca naţională a Ungariei a luat mai multe măsuri anticriză decât alte ţări din regiune precum Slovacia, Cehia, Polonia şi România, a declarat Andras Simor preşedintele instituţiei. El a avertizat împotriva riscurilor implementării de politici neconvenţionale sub o nouă conducere a instituţiei. Simor este în conflict cu premierul Viktor Orban, care consideră că banca nu-i susţine politicile economice şi monetare.
Magyar Nemzeti Bank (MNB) a utilizat măsuri pentru creşterea lichidităţii pe pieţele valutare pentru a tempera volatilitatea forintului şi a îmbunătăţit lichiditatea pieţei forintului şi a finanţărilor în monedă naţională pentru băncile locale, a adăugat el.
În plus, instituţia a intervenit pentru perioade limitate pe anumite pieţe care nu funcţionau corespunzător, precum cele ale obligaţiunilor guvernamentale şi obligaţiunilor ipotecare, a spus şeful MNB.
"Istoricul nostru de utilizare a instrumentelor neconvenţionale este excelent. Am făcut mai mult decât oricine din regiune şi am încercat toate instrumentele disponibile pentru o economie de piaţă emergentă, de dimensiuni mici şi deschisă", a afirmat Simor.
Mandatul lui Simor se va încheia în martie. Banca centrală a fost criticată constant de guvernul condus de Orban pentru politicile monetare insuficient de relaxate pentru a susţine economia. Orban şi partidul de guvernământ Fidesz au afirmat că banca ar fi trebuit să reducă mai mult şi mai rapid dobânda de politică monetară şi să adopte măsuri monetare mai puternice.
Favorit pentru preluarea postului de preşedinte al MNB este actualul ministru al economiei Gyorgy Matolcsy, "vârful de lance" al guvernului ungar în politicile economice neconvenţionale.
Un analist de la Roubini Global Economics a declarat în această săptămână că Ungaria este din punct de vedere economic cea mai slabă verigă din regiune, din cauza îndatorării şi a fundamentelor macro, o altă verigă slabă fiind România, cu diferenţa că guvernul de la Bucureşti pare serios în relaţia cu FMI.
Principala diferenţă între România şi Ungaria constă în faptul că guvernul român este aparent serios în privinţa încheierii unui acord cu FMI şi probabil va reînnoi actuala înţelegere, care expiră în martie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels