• Leu / EUR4.9486
  • Leu / GBP5.5502
  • Leu / USD5.1027
Business Internaţional

Ar fi atacat Rusia Ucraina dacă n-ar fi avut deschis accesul la pieţele şi banii Chinei? Va fi Rusia izolată şi sărăcită de război atât de mult încât se va tranforma într-un stat dependent de mofturile Beijingului?

Ar fi atacat Rusia Ucraina dacă n-ar fi avut deschis accesul la pieţele şi banii Chinei? Va fi Rusia izolată şi sărăcită de război atât de mult încât se va tranforma într-un stat dependent de mofturile Beijingului?

Preşedintele Chinei Xi Jinping şi preşedintele Rusiei Vladimir Putin. Rusia a devenit al doilea cel mai mare furnizor de petrol al Chinei. Rusia este şi furnizorul de gaze numărul trei al Chinei.

Autor: Bogdan Cojocaru

06.03.2022, 17:55 3728

Înainte de invazia din Ucraina, China lui Xi Jinping poza în aliatul strategic al Rusiei lui Putin în reconfigurarea unei ordini mondiale dominate de Occident. Sancţiunile financiare aplicate de SUA, UE şi ţările aliate sistemului bancar, financiar, oligarhilor, politicienilor şi economiei ruse după începerea invaziei au forţat şi băncile chineze să ia distanţă faţă de Rusia. Beijingul caută acum un rol de mediator în războiul ruso-ucrainean, de aducător de pace, dar nu a condamnat agresiunile Rusiei în sine. Şi nici nu s-a alăturat sancţiunilor occidentale.

China are nevoie de resurse naturale, iar Rusia este un sac fără fund la acest capitol şi este dispusă să i le dea pentru a-şi finanţa efortul de război.

China are o atitudine duplicitară în criza ucraineană, iar presiunile aliaţilor occidentali împing Rusia spre dependenţă de China. Beijingul priveşte cu atenţie la cum reac­ţionează America şi aliaţii la invazia rusească din Ucraina pentru că are planuri proprii de expansiune teritorială. Taiwanul este o ţintă, iar un obiectiv este controlul în Marea Chinei de Sud, unde se ciocneşte mai ales cu SUA. Ce poate face deocamdată Occidentul este să avertizeze China să se uite cu atenţie şi la efectul sancţiunilor asupra Rusiei. După 2014, când Rusia a anexat Crimeea de la Ucraina şi a blocat accesul acestei ţări

la teritorii separatiste din est, Moscova a căutat să atenueze efectul sancţiunilor cu care a fost pedepsită de UE şi SUA amplificându-şi relaţiile comerciale cu China. A mărit volumul de gaze exportate pe piaţa chineză nesătulă şi a construit un gazoduct nou către China, un semnal că are cu ce să înlocuiască piaţa europeană, în prezent cea mai mare pentru ea.

De asemenea, Rusia vinde Chinei şi petrol. China este atentă la ce se întâmplă în Ucraina deoarece această ţară este un furnizor important de cereale, dar şi de tehnologie militară. Spre exemplu, Ucraina a exportat în 2021 în China porumb în cantitate record de 8,2 milioane de tone, reprezentând aproape 30% din importurile de porumb chineze. În 2019, această pondere a fost de 86%. Ucraina exportă şi alte cereale şi plante furajere în China, cum ar fi seminţe de

floarea-soarelui şi orz. Prin urmare, cum decurge invazia rusă, care a paralizat agricultura ucraineană, este de interes major pentru China. La partea de tehnologie militară ucraineană, Reuters menţionează rolul acesteia la construcţia de drone militare chineze.

Dar Rusia în sine este mai importantă. Comerţul ruso-chinez s-a extins cu 36% anul trecut, la nivelul record de 147 de miliarde de dolari, scrie Reuters, care citează date vamale chineze. Rusia a devenit o sursă majoră de petrol, gaze, cărbune şi mărfuri agricole, având chiar surplus comercial faţă de China. Acest lucru ar arăta că în relaţiile comerciale Rusia este partenerul dominant.

Însă Rusia are nevoie de China pentru că în Vest s-ar putea să nu mai fie bine-venită.

Statele UE discută despre cum pot înlocui gazele ruse. Din 2014, comerţul ruso-chinez a crecsut cu mai mult de 50%, iar China a devenit prima destinaţie pentru exporturile ruse. Până anul acesta ţinta de comerţ bilateral a fost de 200 de miliarde de dolari până în 2024. Putin şi Xi Jinping au stabilit, însă, când şi-au etalat prietenia la Beijing la jocurile olimpice de iarnă, creşterea ei ;a 250 de miliarde de dolari.

Pe măsură ce presiunile sancţiunilor aplicate de Occident cresc, China poate reduce durerea provocată de acestea Rusiei. Rămâne de văzut până unde va merge. După primul val serios de sancţiuni din contextul invadării Ucranei, băncile mari chineze au primit instrucţiuni de la Beijing să limiteze tranzacţiile cu Rusia. Este cel mai probabil un pas dat înapoi doar din prudenţă până când vor fi găsite noi instrumente de efectuare a tranzacţiilor.

Rusia a devenit al doilea cel mai mare furnizor de petrol al Chinei, după Arabia Saudită. Petrolul rusesc reprezintă peste 15% din importurile de ţiţei ale Chinei (2021). Circa 40% din importurile din Rusia vin în China prin oleoductul de 4.000 de kilometri East Siberia Pacific Ocean, un proiect finanţat cu împrumuturi chineze de 50 de miliarde de dolari. Rusia este furnizorul de gaze numărul trei al Chinei, acoperind 5% din cererea chineză.

Gazele ruse ajung pe piaţa chineză prin noul gazoduct Power of Siberia, iar Rusia intenţionează să construiască o a doua conductă, Soyuz Vostok, care ar trece prin Mongolia. Kremlinul a subliniat acest lucru în urmă cu nici o săptămână. Ar fi cel mai mare acord cu China pe care-l primeşte Gazprom. Rusia este şi furnizorul numărul doi de cărbune al Chinei (2021). Recent, Putin a prezentat acorduri cu petrol şi gaze cu China de 117,5 miliarde de dolari. China este o piaţă enormă pentru alimente, iar în 2019 autorităţile chineze au permis importul de soia din toate regiunile Rusiei.

Un număr în creştere de firme chineze intră în agricultura rusă. Apoi, anul trecut, China a aprobat importurile de carne de vită din Rusia, iar mai recent importurile de grâu din toată Rusia. Pe lângă chestiunile comerciale, Rusia joacă şi un rol strategic pentru China, fiind partenerul acesteia în efortul de dedolarizare a economiilor. Moneda chineză, yuanul, constituia 13% din rezervele valutare ale băncii centrale ruse în iunie 2021.  Între timp, Europa încă mai importă din Rusia 40% din gazele pe care le consumă.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9486
Diferență: 0,0141
Ieri: 4.9479
Azi: 5.1027
Diferență: -1,4809
Ieri: 5.1794
Azi: 5.5502
Diferență: 0,2384
Ieri: 5.5370
Azi: 5.2060
Diferență: -0,1821
Ieri: 5.2155