Atos, odinioară campionul tech al Franţei cu o valoare de 15 mld. dolari, are nevoie de ajutorul statului după ce a adăugat în neştire achiziţii după achiziţii. Şi alţi campioni tech europeni s-au extins aşa. Cel al Ungariei a fost ajutat de la bun început de stat

Dispunând de lichidităţi din plin şi cu o valoare de piaţă de 15 miliarde de dolari în 2017, Atos părea să lan­seze oferte de achiziţie pentru orice. Printr-o serie de achiziţii majore, compania franceză părea pe cale să devină un rar campion tech euro­pean, scrie Bloomberg.

Actualul comisar european Thierry Breton, care conducea Atos la acea vreme, se lăuda cu bilanţul solid şi cu modul în care a reuşit să încheie toate fuziunile şi achiziţiile respective fără a acumula datorii.

Apoi, tot ce putea merge prost a mers. Breton a intrat în politică, in­ves­titorii au început să pună sub sem­nul întrebării setea neostoită de achi­zi­ţii a Atos, iar auditorii au des­cope­rit erori în contabilitatea com­paniilor americane achiziţionate.

Schimbarea frecventă a directo­ri­lor executivi a evidenţiat situaţia pre­cară a grupului. Acum, Atos, compania care fur­nizea­ză servicii de securitate ciber­netică pentru Jocurile Olimpice şi super­com­pu­tere pentru arsenalul nu­clear al Franţei, are da­torii de aproa­pe 5 mi­liarde de euro. Din cauza acestei crize a datoriilor, compania a fost forţată să acorde guvernului francez o acţiune de aur cu drept de vot decisiv pentru cele mai strategice active ale sale în schimbul unei finanţări.

Înţelegerea este o pată neagră pentru preşedintele francez Emma­nuel Macron care ar vrea ca Parisul să fie perceput la nivel internaţional drept Silicon Valley al Europei. Gu­vernul a fost obligat să intervină din motive de siguranţă naţională, având în vedere rolul-cheie al companiei ca furnizor de servicii IT pentru sectoa­rele nuclear şi al apărării din Franţa, cât şi pentru Jocurile Olimpice din Paris din această vară.

Atos are acum o valoare de 226 milioane de euro, în scădere cu aproximativ 98% de la vârful din 2017. Acţiunile i-au scăzut după ce a avertizat că are nevoie să-şi înjumătăţească datoriile şi a declarat că un acord de evitare a falimentului va genera o „diluare semnificativă“ a participaţiilor acţionarilor.

Acţiunea de aur a guvernului a venit cu un preţ de doar 50 milioane de euro, în timp ce Atos a mai reuşit să strângă finanţare de 400 milioane de euro de la un grup de bănci şi deţinători de acţiuni.

Atos a întâmpinat o serie de probleme spectaculoase şi adesea bizare, determinându-i pe unii insideri şi observatori să sugereze o campanie de destabilizare şi făcând compania o ţintă a short-sellerilor.

Criticii spun că creşterea rapidă a companiei prin achiziţii a lăsat-o pe aceasta cu un amalgam de companii separate care nu au reuşit să se adapteze la schimbările din industria IT.

În Ungaria, compania tech 4iG s-a extins de asemenea pe baza unor achiziţii numeroase susţinute de stat. 4iG, o companie de suflet a premierului maghiar Viktor Orban, s-a transfromat prin achiziţii în Ungaria şi străinătate finanţate cu ajutorul statului şi prin contracte cu statul dintr-o firmă obscureă într-un colos cu operaţiuni strategice în industria telecom, a sateliţilor şi de apărare.

Şi Polonia are un campion tech, Asseco, care s-a extins prin achiziţii şi are contracte cu statul.

Din Germania, campionul tech SAP are probleme cu legea, fiind nevoit să plătească la începutul acestui an 220 milioane $ pentru a scăpa de acuzaţii de corupţie, potrivit BBC.