Vucic tinde să devină, după cum spune opoziţia sârbă, umilită în alegeri, un autocrat în Balcanii de Vest - o regiune în care instabilitatea este normalul, în care se reaprind tensiunile dintre state, care reprezintă un teren de joacă pentru Rusia şi Turcia şi care nu doar că este greu de controlat, dar este şi greu de înţeles, cel puţin pentru Uniunea Europeană.
Că UE nu înţelege Balcanii stă dovadă un summit recent pe care oficialii europeni l-au vrut un pas spre o piaţă unică în regiune. „Summitul fără rost de la Sarajevo arată că Bruxelles-ul rămâne captivul periculoasei iluzii că Balcanii pot rămâne în continuă instabilitate dar paşnici în camera de aşteptare a Europei“, scrie Balkan Insight.
Lucru notabil, la summitul din 16 martie au participat liderii din întreaga regiune, alături de comisarul european pentru extindere Johannes Hahn, dar tot ce au putut da mai bun a fost un angajament vag scos la plictiseală privind o viitoare uniune vamală.
Chiar şi grandomaniile obişnuite în această situaţie au fost lipsite de viaţă.
Aleksander Vucic a insistat că Kosovo nu ar trebui să fie menţionat ca stat în timp ce, preşedintele uitatei Republici Srpska Milorad Dodik a cerut o conferinţă de presă pentru a spune că „de fapt, tehnic, nu-i aşa, Bosnia şi Herţegovina nici măcar nu au un premier“.
Comisarul Hahn le-a prezentat un plan pentru circulaţia liberă a bunurilor, a serviciilor, a capitalului şi a muncii pentru promovarea stabilităţii regionale. Iniţial se părea că Albania şi Serbia sunt nerăbdătoare să conducă grupul, comparându-se cu Germania în UE. Însă Kosovo şi Muntenegru s-au arătat mai îngrijorate de eventuala lor aderare la UE, scrie revista Quartz. Premierul kosovar a descris insistenţele UE pentru o piaţă comună în Balcanii de Vest ca o diversiune fără sens de la ţinta aderării la UE. O puternică uniune a producătorilor industriali albanezi a ajuns la aceeaşi concluzie.
„Nu toate statele din Balcanii de Vest beneficiază la fel din comerţul în comun. Nu privim această propunere cu entuziasm şi nu vrem să avem experienţele din trecut împachetate altfel“, a declarat premierul kosovar Isa Mustafa.
Cele şase state din Balcanii de Vest, Serbia, Muntenegru, Albania, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia şi Kosovo, sunt deja într-un acord de comerţ liber, CEFTA (Central European Free Trade Agreement), din care s-au retras statele central şi est europene care au intrat în UE. Mulţi consideră că acest acord este ineficient în condiţiile în care nu aduce prea mult bine într-o ţară care nu produce mai nimic cum este Kosovo.
„Este un alt proiect mic care ar trebui să ţină ocupate statele din Balcanii de Vest în loc să se concentreze pe ceea ce lipseşte, pe perspectiva aderării la UE“, explică Besa Shahini, expert în politică UE.
Şi uniunea albaneză a producătorilor industriali Konfindustria consideră că CEFTA poate fi considerat „un acord nereuşit. Înlăturarea tarifelor vamale a fost înlocuită cu obstacole care nu ţin de tarife şi care împiedică comerţul liber“. Libertatea comerţului este limitată de existenţa monopolurilor, de legăturile puternice dintre afaceri şi politică şi de controlul statului.
Faptul că statelor din regiune nu li s-a dat un termen limită pentru integrarea în UE sau un program pentru asistarea investiţiilor în economii este folosit de Konfindustria ca un alt argument contra iniţiativei pieţei comune.
Statele din Balcanii de Vest, incluzând Serbia, Muntenegru, Albania, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia şi Kosovo, vor de mult timp în UE, dar progresul spre Uniune a fost lent. Decizia Marii Britanii de a pleca din UE complică acest proces, deocamdată blocat, după cum a anunţat în 2014 preşedintele CE Jean-Claude Juncker. În decembrie, fostul comisar al extiderii ätefan F¸le spunea că devine din ce în ce mai dificil de găsit argumente că Balcanii de Vest sunt cu adevărat „parte din Europa“. Însă F¸le a avertizat că îndepărtarea de statele din regiunea le-ar lăsa pe acestea vulnerabile la influenţe nonoccidentale precum Rusia şi Turcia. Rusia a acuzat NATO şi UE că fac presiuni pentru un guvern pro-albanez în Macedonia. Muntenegru a acuzat Rusia că a sprijinit o lovitură de stat care ar fi trebuit să împiedice intrarea acestei ţări în NATO.
Muntenegru a primit recent aprobarea Senatului SUA pentru a deveni stat membru al NATO. Guvernul muntenegrean speră ca totul să fie gata până în mai, când este programat viitorul summit al alianţei militare. Muntenegru mai are nevoie de aprobare din partea parlamentelor Spaniei şi Olandei.
O piaţă unică este dificilă într-o regiune în care statele nu cooperează. Kosovo este în relaţii proaste cu Serbia, iar UE facilitează din 2011 negocieri care ar trebui să reducă tensiunile dintre aceste state, explică pentru EurActiv Shpend Ahmeti, primarul Pristinei, capitala Kosovo. Însă procesul a fost sortit eşecului încă de la început deoarece nu include niciun principiu de ghidaj şi nu cere Belgradului să recunoască independenţa Kosovo şi evită probleme importante precum despăgubirile de război, persoanele dispărute şi proprietăţile confiscate.
Negocierile nu au adus niciun beneficiu ci au condus la exacerbarea neînţelegerilor. Cel mai bun exemplu este crearea Asociaţiei Municipalităţilor Sârbe din Kosovo, considerată neconstituţională de Curtea Constituţională a Kosovo şi care ar putea duce la „bosnificarea“ republicii. Kosovarii s-au mobilizat în masă contra acestor propuneri, iar UE devine pentru prima dată obiectul criticilor lor. UE este percepută ca dând prioritate integrării Serbiei în dauna suveranităţii Kosovo. Singurul“morcov“ întins de UE pentru Kosovo din 2012 este perspectiva renunţării la vize. Însă UE face presiuni asupra parlamentului kosovar pentru ratificarea unui acord de stabilire a graniţelor cu Muntenegru în schimbul renunţării la vize.
Tensiunile dintre Kosovo şi Serbia au crescut după ce Kosovo a decis să înregistreze ca proprietăţi ale noii Republici independente Kosovo toate activele imobiliare înregistrate anterior ca aparţinând Iugoslaviei, Serbiei şi fostei Republici Autonome Kosovo.
Macedonia nu are un guvern din 11 decembrie, când au fost alegeri anticipate. Criza s-a agravat pe 1 martie când preşedintele Gjorge Ivanov a refuzat partidelor din opoziţie mandatul de a forma un guvern, cu toate că aceasta au reuşit să formeze o alinaţă care ar avea majoritatea în parlament. O criză de corupţie şi de guvernanţă s-a transformat într-o criză de stat. Ivanov spune că alianţa, al cărei obiectiv este un statut mai bun al minorităţii albaneze, ar distruge ţara. Unii se tem că această criză ar putea reaprinde conflicte etnice.
În Serbia, VuËiÊ a câştigat din primul tur alegerile prezidenţiale cu cel mai bun scor (55% din voturi) de după victoria lui Slobodan MiloöeviÊ (65% din voturi) din 1990, cu puţin înainte de destrămarea sângeroasă a Iugoslaviei. Ecourile acelui conflict, cel mai sângeros din Europa postbelică, s-au auzit în campanie, VuËiÊ ţinându-şi cel mai mare miting la aniversarea începutului bombardamentelor NATO din 1990 care au alungat forţele lui MiloöeviÊ din Kosovo.
Fost naţionalist extremist (a fost ministru al informaţiei într-un guvern din anii 1990 al lui MiloöeviÊ), VuËiÊ şi-a luat imaginea unui reformator pro-UE şi spune că vrea să aducă Serbia în UE insistând însă pentru legături mai strănse cu aliatul Rusia, potrivit The Guardian. VuËiÊ a primit înainte de alegeri încurajările lui Putin şi felicitările acestuia după victorie.
„VuËiÊ îşi poate impune acum voinţa asupra tuturor instituţiilor din stat „ preşedinţie, guvern, parlament şi sistemul judecătoresc“, spune Timothy Less, directorul firmei de evaluare a riscului politic Nova Europa. „Ironia este că orientarea spre autocraţie condusă de VuËiÊ este incompatibilă cu statutul de membru al UE şi va împiedica Serbia să adere.“
În ultima vizită oficială înainte de alegeri, VuËiÊ a discutat la Moscova cu Putin despre achiziţia de aeronave de război MIG şi de vehicule blindate.
