FIH Erhvervsbank a început să atragă clienţi de retail în urmă cu câţiva ani oferind dobânzi mari la depozite pentru perioade lungi. Însă banca centrală a Danemarcei a început să taie dobânzile, de patru ori în ultimele patru săptămâni, iar pe cea pentru depozite - adânc în teritoriul negativ, pentru a proteja cursul de schimb valutar. Erhvervsbank a renunţat să mai ofere depozite la trei ani, iar săptămâna trecută a decis să închidă gradual depozitele la trei, şase şi 12 luni, potrivit The Wall Street Journal.
„Să plătim clienţilor dobânzi zero sau pozitive face foarte rău profitabilităţii. Dacă oamenii vor să ne lase banii în depozite, noi cel puţin nu vrem să ieşim în pierdere“, a explicat directorul financiar al băncii Palle Nordahl. El a precizat că banca a pierdut deja clienţi în urma deciziei de a le cere dobândă pentru depozite. În România băncile mici oferă cele mai mari dobânzi la depozite.
Conducerea Erhvervsbank asigură că banca are suficiente lichidităţi pentru a rămâne solventă chiar dacă ar fi să-şi piardă toate depozitele.
Danske Bank, cea mai mare bancă daneză, a anunţat că ar putea cere dobândă la depozite dacă dobânzile negative persistă ani de zile. CEO-ul băncii, Thomas Borgen, a declarat că răspunsul său dat dobânzilor negative va depinde de cât de mult timp persistă acestea.
„Cel puţin până anul viitor îi vom proteja pe cei care deţin conturi de cont curent de dobânzile negative“, a explicat Borgen. Bancherul estimează că dobânzile ar putea sta sub 0% cel mult doi ani.
Dobânzile negative sunt „absolut îngrijorătoare“
Pär Boman, CEO-ul băncii suedeze Svenska Handelsbanken, cu operaţiuni în Danemarca, a spus că dobânzile negative sunt „absolut îngrijorătoare“, dar a asigurat că instituţia sa nu-şi va taxa clienţii pentru depozite.
„Ar fi incredibil de dificil să explic unui client că trebuie să plătească pentru a-şi ţine banii în cont“, a afirmat Boman.
Taxarea danezilor pentru economiile pe care le fac riscă să alimenteze „o situaţie explozivă“ în care deponenţii îşi retrag fondurile în loc să le păstreze, a avertizat Jesper Rangvid, profesor de finanţe la Şcoala de Afaceri din Copenhaga.
Banca centrală a Danemarcei a tăiat dobânzile de patru ori în ultimele patru săptămâni, aducând dobânda pentru depozitele constituite de băncile comerciale la nivelul record de -0,75% pentru a combate deflaţia pe care o importă din zona euro în condiţiile în care coroana daneză este ancorată de euro prin Mecanismul European al Ratelor de Schimb – un proces de testare a stabilităţii unei monede necesar înainte de adoptarea euro. Coroana daneză este considerată un activ sigur în vremuri tulburi iar investitorii încearcă să-şi protejeze banii cumpărând coroane, ceea ce face ca moneda daneză să se aprecieze dincolo de limitele sustenabilităţii. În teorie banca centrală apără pragul de schimb valutar cumpărând euro. Acum aceste achiziţii se fac în condiţii de depreciere a monedei unice europene, prin urmare eforturile băncii centrale sunt şi mai mari.
Deflaţie
În ianuarie Danemarca a intrat în clubul „select“ al economiilor europene care se confruntă cu deflaţie. În prima lună a acestui an preţul bunurilor şi serviciilor a scăzut cu 0,1%, după o majorare de 0,3% în decembrie. Aceasta este prima dată din 1954 când preţurile scad în Danemarca, un proces despre care analiştii spun că reflectă ieftinirea energiei.
Danezii au început să-şi ţină închise portofelele de când preţurile locuinelor au început să scadă în 2007 lăsând ţara cu unul dintre cele mai ridicat grad de îndatorare a locuinţelor. Unii analişti spun că perioada de deflaţie va fi scurtă şi că aceasta chiar va ajuta economia încurajând gospodăriile să cheltuiască.