Banii politici şi tranzacţiile dubioase au adus la faliment banca Hypo Alpe-Adria, iar Austria ar putea fi nevoită s-o lichideze şi să oblige creditorii să suporte pierderile

Guvernul austriac nu exclude opţiunea lichidării băncii naţionalizate Hypo Alpe-Adria, în care a injectat fără succes milioane de euro şi pe care celelalte instituţii de credit refuză să o sprijine, şi a forţării creditorilor să suporte pierderile, ceea ce, dacă este pus în practică, ar eroda şi mai mult încrederea într-un imperiu financiar deja privit cu prudenţă din cauza supraexpunerii la regiuni vulnerabile la crize. O eventuală criză ar avea culoare de propagare către alte bănci europene. Membri din guvernul austriac precum ministrul de finanţe Michael Spindelegger nu au exclus posibilitatea ca deţinătorii obligaţiunilor emise de banca regională Hypo să suporte pierderile rezultate din lichidarea creditorului. Austria a naţionalizat banca la sfârşitul anului 2009 după expansiunea dezastruoasă a credito­rului în Europa de Sud-Est în timpul perioadei de boom economic, scrie The Wall Street Journal. În iunie 2013 creditele toxice se situau la 9,5 miliarde euro, sumă echivalentă cu o treime din balanţa activelor şi pasivelor băncii. Acum, un grup de lucru con­dus de guvernatorul băncii centrale austriece Ewald Nowotny analizează posibi­litatea lichidării.

Soluţia preferată de guvern a fost respinsă de celelalte bănci austriece, care au refuzat să participe la o „bad bank“ (bancă rea) care să administreze activele Hypo Alpe-Adria. CEO-ul Raiffeisenbank In­ter-na­tional (RBI) a exclus o astfel de parti­cipa­re sub pretextul că acţionarii băncii s-ar opune. RBI este împovărată de propriile pro­bleme precum expunerea de sute de mi­liarde de euro la ţările din Europa Centrală şi de Est în care a aplicat o strategie agresivă de genul „creştere cu orice preţ“ care acum devine un bumerang din cauza creditelor toxice. O „bad bank“ alimentată cu banii plătitorilor de taxe ar majora datoria ţării şi ar leza popularitatea politicienilor. Aus­triecii nu mai vor să su­porte costurile salvării băncilor.

 

Când statul închide ochii la problemele unei bănci plăteşte apoi scump

Problema statului austriac este că o parte semnificativă din datoriile băncii falimentare este garantată de regiunea de origine Carinthia. Dacă guvernul regional va fi obligat să plătească aceste garanţii, de 12 miliarde euro, acesta nu ar avea altă soluţie decât să ceară ajutor financiar administraţiei centrale deoarece obligaţia de plată ar fi de şase ori mai mare decât veniturile bugetare. Austria nu a lăsat niciodată un stat federal să dea faliment şi nu are proceduri după care să se ghideze într-un astfel de proces.

Pasivele Hypo sunt cu mult mai mari decât activele, astfel că procedura de insolvenţă va impune, cu siguranţă, pierderi creditorilor băncii. Aceasta ar fi prima dată după criza financiară când un guvern din UE nu reuşeşte să onoreze datoriile unei bănci pe care o deţine.

Ministrul Spindelegger a explicat că lichidarea băncii este o opţiune dacă orice altceva eşuează şi că este îngrijorat de efectele de contaminare care vor apărea. Guvernatorul Nowotny se teme că dacă va lăsa Hypo Alpe-Adria să falimenteze sau va obliga creditorii la plată, reputaţia Austriei în faţa creditorilor va avea de suferit. De asemenea, asemenea soluţii ar crea unde de şoc în întregul sistem financiar. Banca britanică Barclays a remarcat că alte zece bănci ipotecare deţinute de stat au structuri de garanţii similare.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels