În aceste vremuri de restrişte, nu se poate spune că Biserica Anglicană nu se gândeşte serios la viitorul său financiar. În lipsa veniturilor de la stat, biserica îşi pune la treabă investiţiile în proprietăţi imobiliare şi scoate la vânzare numeroase castele medievale, reşedinţe istorice ale episcopilor, scrie Financial Times.
Anul trecut, biserica a scos la vânzare Rose Castle, reşedinţa episcopilor de Carlisle încă din 1230. Episcopul de Lincolnshire s-a mutat tot anul trecut dintr-o vilă cu 14 dormitoare într-un apartament cu cinci camere. Justin Welby, viitorul Arhiepiscop de Canterbury şi şef al întregii Biserici Anglicane, va fi ultimul episcop al comitatului Durham care locuieşte în Auckland Castle. Castelul, construit în secolul 12, a fost vândut în luna iulie unei fundaţii care îl va transforma în muzeu.
Deşi anglicanismul este religia oficială în Anglia, Biserica Anglicană nu primeşte bani de la guvernul Marii Britanii, ci se finanţează prin donaţii şi din investiţiile proprii. Portofoliul imobiliar al bisericii, administrat de un consiliu format din 33 de comisari (Church Comissioners), valorează 5,2 miliarde de lire sterline (6,4 miliarde de euro).
Anul trecut, valoarea proprietăţilor din portofoliul bisericii a crescut cu 13,1%, însă investiţiile totale au înregistrat un avans de doar 2,9%, din cauza pierderilor din acţiuni. Biserica ţinteşte însă o creştere anuală de peste 5%, deasupra ratei inflaţiei, pentru a-şi putea plăti în continuare clerul şi mentenanţa clădirilor.
După ce s-a fript la începutul crizei mondiale din cauza pariului masiv pe acţiuni, biserica şi-a diversificat portofoliul. Din 2010, comisarii au dublat deţinerile în fondurile de hedging, iar anul trecut investiţiile bisericii în capital privat au crescut cu 12,5%.
Ideea că o biserică dă banii parohiilor pe mâna unor fonduri de investiţii netransparente poate părea ciudată. În 2008, John Sentamu, arhiepiscop de York, a criticat chiar "jefuitorii" pe care biserica încearcă acum să şi-i apropie. Anul trecut, Rowan Williams, şeful actual al bisericii, a fost unul din susţinătorii introducerii unei taxe "Robin Hood" asupra tranzacţiilor financiare.
Biserica îşi alege însă destinaţia banilor după criterii stricte: nu investeşte în afacerile cu tutun, alcool sau arme, nici în fonduri care ar duce la fluctuaţii ale preţulurilor materiilor prime sau ale ratei de schimb.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
