În 2005, Franţa avea a doua cea mai mare rată a fertilităţii din Europa, după Irlanda. Dar premierul Dominique de Villepin voia mai mult, considerând că în familiile franceze apar prea puţini copii. Pe atunci, rata fertilităţii era de 1,9 (numărul mediu de copii pe care i-ar naşte o femeie în cursul vieţii sale fertile, în condiţiile fertilităţii anului respectiv), ceva la care acum ţările europene nici nu visează. „Dacă numărul de familii cu trei copii se dublează, ar fi asigurată reînnoirea generaţiilor”, explica Villepin.
Franţa este unul dintre exemplele cele mai clare de stat providenţă, iar încurajarea natalităţii prin diferite mijloace, mai ales prin bani şi concedii pentru proaspeţii părinţi, este pe lista de prestaţii sociale. Premierul Villepin a anunţat atunci mai multe stimulente financiare pentru familiile care alegeau să facă mai mulţi copii. Până la intervenţia sa, femeile primeau de la guvern o alocaţie dacă îşi luau concediu de şase luni după naşterea primului copil şi 512 euro pe lună timp de trei ani de pauză de la muncă după al doilea şi al treilea copil. După iulie 2006, femeile ajunse la al treilea copil primeau opţiunea de a-şi lua concediu doar un an, dar cu o alocaţie de 750 de euro pe lună – „O încercare de a împăca mai bine familia cu viaţa profesională”. Aceasta este doar una din multele încercări şi experimente ale Franţei de a se asigura că nu îmbătrâneşte sau, cel puţin, că încetineşte ritmul de îmbătrânire. N-a reuşit. 2021 a fost primul an din ultimii şase în care numărul de naşteri a crescut. Totuşi, Franţa s-a aflat constant pe primele locuri sau chiar pe primul în Europa la rata fertilităţii. România este şi ea aproape. Criza demografică, în care bătrânii devin tot mai numeroşi în raport cu tinerii, în care populaţia îmbătrâneşte şi se micşorează ca număr, este una căreia nimeni din lumea civilizată nu i-a găsit rezolvare. Tot mai multe ţări caută să întârzie explozia bombei demografice prin măsuri financiare. Este o soluţie bună? Sau este doar politică şi populism? Schimbă banii ceva? se întreabă BBC.
În comuna finlandeză Lestijärvi, din 2013 încoace fiecare nou-născut „valorează” 10.000 de euro. În 2013 autorităţile de acolo au decis să lupte contra declinului natalităţii şi scăderii populaţiei. În 2012, în această localitate s-a născut un singur copil. Administraţia a introdus un stimulent financiar numit „bonus de copil”: oricine putea primi 10.000 de euro de-a lungul a zece ani dacă aducea pe lume un copil. Strategia a funcţionat. Din 2013 până în 2019 aproape 60 de copii s-au născut în acest sat. Comparativ cu ultimii şapte ani, în care s-au născut doar 38 de copii, bebeluşii reprezintă un mare impuls. Localitatea are mai puţin de 800 de locuitori.
Beneficiari ai bonusurilor pentru copii, Jukka-Pekka Tuikka, 53 de ani (în 2019), şi soţia sa Janika, 51 de ani, lucrează ca antreprenori în industria agricolă. A doua lor fiică, Janette, s-a născut în 2013, la timp pentru a-şi câştiga o poreclă nostimă: „Fata de zece mii de euro”.
Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro
