• Leu / EUR4.7627
  • Leu / GBP5.5297
  • Leu / USD4.3164
Business Internaţional

Capitalismul de stat, un model economic de urmat?

Capitalismul de stat, un model economic de urmat?

Petronas Towers, sediul companiei de petrol din Malaiezia

Autor: Bogdan Cojocaru

23 ian 2012 1570

În ultimiii 15 ani, lumea emergentă a cu­noscut dezvoltarea unui nou tip de afa­cere, în care companiile multinaţionale sunt controlate de stat, dar se comportă aseme­nea multinaţionalelor din sectorul privat.

Capitalismul controlat de stat este o idee nouă, dovadă fiind Compania Indiilor de Est, cu rădăcini încă din anii 1600, însă în prezent a căpătat o amploare dramatică, scrie cunoscuta revistă The Economist. În anii 1990, majo­ri­tatea companiilor de stat nu erau mai mult de­cât sateliţi au guvernului pe pieţele emer­gente, presupunerea care prima atunci fiind că aceste companii vor fi desfi­in­ţate sau privatizate. Cu timpul influenţa lor a crescut atât în industrie, cât şi pe pie­ţe. Cele mai mari zece companii petroliere şi de gaze naturale sunt deţinute de stat. De ase­menea, companiile controlate de stat aduc o contribuţie de 80% la capitalizarea de pe piaţa bursieră din China sau de 62% în cazul Rusiei.

Cum în ultima vreme Occidentul se confruntă cu crize economice şi financiare, iar pieţele emergente se dezvoltă rapid, China nu mai consideră companiile de stat ca elemente de tranziţie către capitalismul liber, ci ca pe un model sustenabil. Liderii chinezi spun că au transformat capitalismul într-un model mai eficient, iar un număr tot mai mare de oficiali ai lumii emergente acceptă această idee. Guvernul brazilian, care a recurs la privatizări masive în anii 1990, forţează acum companiile mai mici să fuzioneze pentru a crea campioni naţionali.

Susţinătorii capitalismului de stat apreciază că modelul asigură stabilitate şi dezvoltare. Valul de privatizări din Rusia din anii 1990 a alarmat multe state emergente şi a încurajat opinia că gu­vernele pot lupta cu presiunile aduse de capitalim şi globalizare prin companii fanion de stat. China este cel mai mare practicant al acestui model. Companiile chineze de infrastructură câştigă contracte peste tot în lume. Performerii sunt listaţi pe bursele străine şi preiau companii din alte ţări. În acelaşi timp, statul chinez relaxează controlul economiei, birocraţii concen­trân­du-se pe sectoarele industriale la care se pricep.

Deficienţe

O analiză mai atentă a modelului scoa­te în evidenţă şi slăbiciuni. Când guvernele favorizează anumite companii, celelalte au de suferit. În 2009, China Mobile şi un alt gigant deţinut de stat, China National Petroleum Corporation, au obţinut pro­fituri de 33 miliarde dolari, mai mult decât au înregistrat cele mai profitabile 500 de companii chineze private. Giganţii au acaparat capitalul şi forţa de lucru care care ar fi putut fi folosită mai bine de companiile private. De asemenea, studiile arată că afacerile statului utilizează capitalul mai puţin eficient şi se dezvoltă mai lent. Companiile de stat au tendinţa de a copia alte companii, în parte deoarece se pot ascunde sub umbrela guvernului pentru a avea acces la tehnologie, ceea ce le face mai puţin competitive. Afacerile de stat mizea­ză adesea pe contracte mari, dar puţine, pe când cele mai mari centre de inovaţie ale lu­mii se bazează de obicei pe reţele de afaceri mici.

Capitalismul de stat nu garantează nici stabilitatea. Sistemul funcţionează bine doar atunci când este gestionat de un stat competent. De asemenea, capitalismul de stat favorizează relaţiile interne în dauna inovaţiilor din exterior. În Rusia, un grup restrâns, în mare parte format din foşti oficiali ai KGB, domină Kremlinul şi mediul de afaceri. Modelul produce astfel inegalitate, probleme cronice şi în cele din urmă nemulţumire în rândul societăţii, aşa cum a fost cazul Egiptului. Însă slăbiciunile devin evidente după foarte mult timp, iar astfel pot cauza tot felul de probleme, unul dintre domenii fiind comerţul. Riscurile pe care le aduce capitalismul de stat sunt mai mari decât avantajele, notează The Economist.

Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7627
Diferență: 0,1619
Ieri: 4.7615
Azi: 4.3164
Diferență: 1,0417
Ieri: 4.3137
Azi: 5.5297
Diferență: 0,0344
Ieri: 5.5270
Azi: 4.3386
Diferență: 0,893
Ieri: 4.3304