Pe o scara de la 1 la 7, unde 1 inseamna "total nemultumit de viata personala", 7 fiind echivalent cu "complet satisfacut", nu e surprinzator faptul ca in cazul celor ce alcatuiesc topul elaborat de revista Forbes al celor mai bogati 400 de americani media e 5,8, in timp ce cei fara adapost, ce traiesc pe strazile Calcuttei media este de 2,9, arata Wall Street Journal. Pana la urma, a dormi pe strazi si a rabda de foame nu poate fi la fel de bine ca a dormi in asternuturi din satin si a cheltui o multime de bani.
Totusi, un studiu efectuat in ultimii 20 de ani, arata ca, de exemplu, in cazul locuitorilor Masai din Kenya, ce se ocupa cu cresterea vitelor, media este totusi de 5,8, desi acestia nu se bucura de apa curenta sau electricitate. Iar in cazul locuitorilor de la periferia orasului Calcutta, media e de 4,6.
Fericirea poate fi cumparata oare? In speta, cresterea veniturilor, bogatiei unei natiuni, masurata prin valoarea produsului intern brut, atrage dupa sine o crestere a nivelului general de fericire a populatiei tarii respective? Cu 10 dolari poti cumpara friptura sau hot dogs, insa cu numai un dolar nu poti spera decat ca ai rezerve in frigider. Cu cat oamenii au mai multe alternative din care pot alege, cu atat acestia sunt mai fericiti, presupun economistii.
Psihologii sugereaza insa ca lucrurile sunt mult mai complicate. O analiza ambitioasa a unui numar de peste 150 de studii legate de relatia dintre bani si fericire arata ca "indicatorii economici sunt caracterizati de puncte slabe foarte clare", cum ar fi aproximarile legate de starea de bine, scriu profesorii in psihologie Ed Diener de la Universitatea din Illinois, Urbana-Champaign, si Martin E. P. Seligman de la Universitatea din Pennsylvania, Philadelphia in jurnalul Psychological Science in the Public Interest.
Cresterea venitului nu echivaleaza in mod necesar cu o accentuare a starii de fericire, arata majoritatea celor 150 de studii. In schimb, fericirea deriva din relatiile sociale, o munca placuta, din sentimentul ca viata are un sens si din integrarea in grupuri.
"Succesul economic nu e un indicator corect al starii de fericire, in parte pentru ca materialismul poate influenta in mod negativ gradul de multumire, dar si pentru ca e posibil sa fii fericit fara a avea o viata de lux," concluzioneaza profesorii Diener si Seligman.
Mult mai interesant, studiile ce sustin ca banii si fericirea sunt strans legate, nu pot adesea distinge o relatie de corelatie de una de cauzalitate. Oamenii ce sustin ca sunt fericiti in mod tipic continua sa inregistreze ani mai tarziu castiguri mai mari decat cei care au afirmat ca nu sunt fericiti. Acest lucru sugereaza ca starea de bine duce la o crestere a productivitatii si la accentuarea unor trasaturi ce atrag castiguri mai mari si nu (sau nu numai) ca un venit mai mare aduce mai multa fericire. De asemenea, probabilitatea ca oamenii multumiti sa se casatoreasca si sa ramana casatoriti si de a fi sanatosi e mai mare, toate acestea tinzand sa accentueze sentimentul de fericire. Poate ca banii nu aduc fericirea, dar starea de bine poate aduce bani.
Iata exemplul celor mai bogate natiuni din lume. De la al doilea razboi mondial, PIB pe cap de locuitor in Statele Unite s-a triplat, insa gradul de multumire a americanilor nu a crescut foarte mult. Acelasi lucru e valabil si in Europa Occidentala, conform psihologului Ruut Veenhoven de la Universitatea Erasmus din Rotterdam. Un motiv poate fi acela ca o crestere economica atrage dupa sine si o crestere a aspiratiilor. Luxul ajunge sa fie privit drept necesitate, anuland beneficiile de ordin psihologic ale cresterii economice.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
