Business Internaţional

Ce fel de locuri de muncă în companiile germane pot primi refugiaţii?

Ce fel de locuri de muncă în companiile germane pot primi refugiaţii?

Siemens, unul dintre cele mai mari conglomerate industriale din lume, a lansat un program de internship plătit pentru 10 stagiari la fabricile din Erlangen. În foto: cancelarul german Angela Merkel (dr.), într-o vizită de lucru la una din fabricile Siemens

Autor: Bogdan Cojocaru

14.09.2015, 00:04 3274
Politicienii din Germania vor să relaxeze condiţiile legale care interzic persoanelor care cer azil să muncească în această ţară. Cei mai mari angajatori spun că aceste persoane sunt exact ce le trebuie, însă angajarea lor este riscantă sub actualele legi, scrie Deutsche Welle.

Internship-uri, pregătire profesională ocazională, foarte rar un post cu normă întreagă – reprezintă oferta pe care companiile mari germane o au pentru refugiaţii care caută de lucru. Riscul ca ei să fie deportaţi este adesea mult prea mare pentru ca angajatorii să investească în pregătire. De aceea, multe dintre companii încearcă să colaboreze cu autorităţile sau cu politicienii pentru îmbunătăţirea situaţiei.

În această primăvară, Siemens, unul dintre cele mai mari conglomerate industriale din lume, a lansat un program de internship plătit pentru 10 stagiari la fabricile din Erlangen. Programul va fi extins la alte uzine începând cu octombrie.

„În primul rând, este vorba de aducerea situaţiei lor la normal“, a explicat Michael Friedrich, purtător de cuvânt al Siemens. Până acum, nimeni din programul de internship nu a fost angajat, „dar totul este posibil“, a precizat Friedrich.

Deutsche Telekom promovează, de asemenea, un program online de internship pentru refugiaţi. Însă la ei cerinţele sunt ri­dicate. Compania caută studenţi cu pregătire economică şi bune cunoştinţe de germană şi engleză. Însă până acum Telekom nu a găsit niciun intern, dar a primit primele aplicaţii.

Continental, un producător mare de piese auto, se teme că această situaţie ar putea fi începutul unei odisei a internshipurilor. De aceea, compania a decis ca pur şi simplu să-şi deschidă programele de pregătire profe­sională pentru a primi refugiaţi. Planul este ca tinerii să-şi „câştige“ diplomele de studii superioare cu banii primiţi din participarea la intershipuri plătite. După aceea, ei pot intra în programe de pregătire pentru un anumit loc de muncă.

Însă parametrii legali încă trebuie verificaţi de agenţiile de plasare a forţei de muncă. Răspunsul autorităţilor este pozitiv, iar contracte individuale de pregărire au fost deja semnate. Spre exemplu, producătorul auto Daimler pregăteşte refugiaţi în patru fabrici, unde au acceptat sirieni şi irakieni cu permise de muncă. Ei se specializează în manipularea utilajelor şi uneltelor. În acest fel, grupul oferă şi asistenţă financiară eforturilor oraşului Stuttgart de a-i ajuta pe refugiaţi. Compania de tehnologie Trumpf colaborează cu oraşul Ditzingen pentru a oferi cursuri de germană refugiaţilor.

Ariane Reinhart, reprezentantă a Continental, spune că nu ar fi înţelept ca o companie să apeleze direct la centrele pentru refugiaţi pentru a identifica posibili angajaţi. „Este important ca oamenii să se calmeze după stresul călătoriei lor“, a explicat ea. Şi Telekom se abţine de la a îmbrăţişa conceptul. „Nu are niciun sens până când statutul legal al refugiaţilor nu este clarificat“, a spus purtătorul de cuvânt al companiei, Christian Schwolow.

Statutul legal incert al refugiaţilor creează riscuri pentru companii. Deşi guvernul a promis că va relaxa legislaţia privind accesul refugiaţilor la muncă, este incert cât timp aceste persoane pot rămâne în Germania atât timp cât cererile lor de azil sunt sub analiză. Pregătirea profesională este o investiţie din partea companiilor. Din acest motiv Camera germană a industriei sprijină aşa-numita regulă „3+2“. Regula spune că oricine a trecut prin trei ani de pregătire nu poate fi deportat şi are dreptul de a munci cel puţin încă doi ani după finalizarea pregătirii.

AFACERI DE LA ZERO