Similar giganticului program financiar salvator anuntat deStatele Unite in 2008 dupa falimentul Lehman Brothers, mecanismulanuntat de Europa a descretit pentru putin timp fruntileinvestitorilor preocupati de un posibil colaps al pietei, indiceleStoxx Europe 600 postand luni cel mai mare avans din ultimele 17luni. Insa temerile legate de viabilitatea acestuia pe termen lungnu au fost spulberate, scrie Bloomberg.
Stoxx Europe 600 pierduse ieri la jumatatea sedintei detranzactionare 1,61%, pana la 250,03 puncte. Indicele european dereferinta a avansat cu 7,2% luni, dupa ce Uniunea Europeana siFondul Monetar International au dezvaluit detaliile pachetului deasistenta financiara, iar Banca Centrala Europeana a spus ca vaachizitiona titluri de datorie guvernamentale si private.
Si indicii nationali de referinta s-au depreciat ieri. FTSE 100,indicele britanic, se depreciase la jumatatea sedintei cu 1,74%,pana la 5.293,51 puncte. Declinul DAX-ului german a fost maimoderat, de 1,12%, atingand valoarea de 5.950,6 puncte. Cel maiputernic s-a depreciat indicele francez CAC 40, 2,14%, pana la3,640,72 puncte.
Euro s-a depreciat in raport cu dolarul cu 0,95%, pana la uncurs de schimb de 1,2680 dolari pentru o moneda europeana.
Datoriile nu sunt o solutie
Dupa o zi in care pietele din intreaga lume au explodat debucurie la anuntul Europei, care a pregatit 750 de miliarde de europentru a-si apara moneda, mecanismul financiar si-a pierdutproprietatile de panaceu.
Puse sub lupa, promisiunile europenilor de a oferi sute demiliarde de euro sub forma de credite si garantii statelor membreale uniunii economice si monetare s-au dovedit a nu fi la fel destralucitoare: s-a decis solutionarea unei crize a datoriilor princrearea de noi datorii.
Mecanismul de finantare creat de UE urmeaza a strange bani dinemisiunea de titluri de datorie, bani pe care ii va oferi statelorcu probleme. Fondul nu exista inca, si pentru a fi creat estenecesar acordul tuturor celor 27 de state membre ale UE. Proiectuleste momentan in faza teoretica si pare mai greu de implementatdecat programul similar din SUA - TARP. "Nu poti solutiona o crizaa datoriilor emitand mai multe titluri de datorie sau venind cugarantii", a spus Christian Blabjerg, strateg-sef pe divizia deactiuni de la Saxo Bank din Danemarca. "Pietele vor reveni si vorincerca sa testeze bunavointa BCE/UE si modul in care sunt dispusioficialii europeni sa solutioneze aceasta criza a datoriilor."
Decizia este primita insa cu bratele deschise de unii oficiali,care cred ca astfel s-a putut evita un dezastru mondial.
"Daca am fi esuat, ne-am fi confruntat cu declinul euro, apoi cucel al dolarului si al altor monede", este de parere GiulioTremonti, ministrul italian de finante. "Ar fi fost aproape ocatastrofa mondiala", a adaugat el comparand acordul cu o "lupta peviata si pe moarte".
Decizie controversata
O alta intrebare care apare este daca salvarea economiilor dinsituatii dificile nu alimenteaza un comportament iresponsabil dinpartea acestora. Unele tari ar putea continua sa evite sa adoptemasurile necesare pentru reducerea datoriei publice si adeficitului bugetar - masuri cu impact social, periculoase pentrupoliticieni - asteptand sa fie salvate.
"Achizitia de obligatiuni guvernamentale este riscanta dinpunctul de vedere al stabilitatii, si din acest motiv privesc cu unochi critic decizia consiliului BCE, chiar si in aceasta situatieextraordinara", a marturisit Axel Weber, membru al consiliului BCE."Este esential ca acum riscurile sa fie tinute sub control."
Comentariile lui Weber au survenit dupa ce presedintele BCE JeanClaude Trichet a declarat ca decizia bancii de a achizitiona activenu a fost sustinuta de toti cei 22 de membri ai consiliului.
Scenariu: daca Spania ar avea nevoie debani
- Spania mai are de platit anul acesta datorii de 76,5 mld. euro,iar anul viitor de 84 mld. euro.
- In prezent, randamentul obligatiunilor pe zece ani ale Spanieise afla la 3,96% pe an.
- Daca Spania, care reprezinta 12% din PIB-ul zonei euro, arajunge intr-un punct in care nu s-ar mai putea finanta singura,dobanzile obligatiunilor tarilor europene ar incepe sa urce.
- Sutele de miliarde de euro necesare pentru mecanismul destabilizare ar fi obtinute astfel cu un pret mai mare.
- Aceasta situatie ar apasa greu asupra altor state puternicindatorate, precum Portugalia, Franta, Italia si Marea Britanie,care sustin mecanismul.
Viitorul Europei nu este tocmai roz
Ce urmeaza pentru Europa, acum ca liderii europeni au gasit osolutie pentru o eventuala contagiune dinspre Grecia?
Pe termen scurt, analistii financiari se asteapta ca pachetul de750 mld. euro sa blocheze propagarea crizei elene, ce s-aintensificat in ultimele cinci luni si care ameninta sa puna inpericol nu numai economia europeana, ci si pe cea mondiala, scrieagentia de presa Thomson Reuters. Cu toate acestea, pachetul nureuseste sa corecteze derapajele de ordin politic si economic dincele 16 state europene, in mod particular, si din UniuneaEuropeana, in ansamblu, care au fost de altfel motivele principalecare au declansat criza. "Au pus pe masa un mecanism de reactie lacriza. Acest lucru nu inseamna neaparat ca au ajuns la un acordprivind coordonarea politicilor economice pe termen lung, iaracesta este un aspect mult mai important pentru stabilitate", adeclarat Janis Emmanouilidis, analist in cadrul Centrului dePolitici Europene, un think-tank din Bruxelles. "Miezul" crizeieste dat de datoriile si deficitele bugetare excesive alePortugaliei, Irlandei, Greciei si Spaniei, regrupate sub acronimulPIGS, precum si de problemele structurale profunde cu care tarilesud-europene se confrunta de foarte multa vreme. Un mecanism destabilizare, chiar si de o asemenea amploare, nu aduce o solutie laaceste chestiuni. Vor exista presiuni asupra Portugaliei, Irlandeisi Spaniei sa adopte masuri de austeritate similare celor dinGrecia, care vor atrage proteste din partea populatiei, dar caresunt indispensabile pentru a asigura integritatea zonei euro. Acestproces de "sterilizare" a statelor cu probleme din zona euro va fidestul de indelungat si ar putea produce diviziune la nivel deregiune, in conditiile in care tari mai disciplinate din punct devedere fiscal, asa cum sunt cele nordice, nu vor mai accepta sa fietrase in jos de statele membre sudice. "Urmeaza multi ani de«durere» pentru statele din sudul Europei, acesta este doarinceputul", a avertizat Charles Grant, directorul Centrului pentruReforma Europeana de la Londra. AndreeaNeferu
Estonia este un model pentru tarile care aspira laeuro
Estonia, cel mai putin indatorata membra a Uniunii Europene, arputea reprezenta standardul la care vor fi raportate alte candidatela intrarea in zona euro, odata ce va fi reluat procesul deextindere a uniunii monetare, scrie Bloomberg.
Statul baltic va devansa in acest an cele 16 state membre alezonei euro in privinta criteriilor fiscale impuse UE, conformComisiei Europene. Acest lucru inseamna ca Estonia va beneficiaprobabil de sustinerea oficialilor UE in momentul in care acestiavor evalua cererea de aderare la euro a tarii, declara ChristianKeller, economist-sef pe piete emergente in cadrul BarclaysCapital. "Estonia pare sa fie un model al disciplinei fiscale pecare UE o doreste in intreaga zona euro", adauga Keller.
Pachetul de sustinere financiara in valoare de 750 de miliardede euro convenit de strategii UE pe 10 mai a redus din presiunileexercitate de unele grupuri in sensul stoparii extinderii zoneieuro pe o perioada de mai multi ani, arata economistul BarclaysCapital. Presedintele Comisiei Europene Jose Barroso a declarat caEstonia va adera cel mai probabil la zona euro in scurt timp, taraurmand a fi a doua cea mai mica economie euro dupa cea a Ciprului.Desi guvernul eston nu are obligatiuni scadente, investitoriitranzactioneaza contracte swap pe riscul de credit legate dedatoria tarii. Randamentul mediu al acestora a atins 98 de punctebaza (0,98%) la sfarsitul lunii martie, comparativ cu 141 puncte(1,41%) in cazul titlurilor italiene pe cinci ani. Estonia, cu odatorie publica estimata la 9,6% din PIB in acest an si un deficitegal cu 2,4% din PIB, este o "exceptie", in timp ce alte taricandidate si-ar putea amana trecerea la euro, se arata intr-unraport al Fitch. Masurile de austeritate adoptate de Estonia auafectat cererea, iar economia s-a contractat cu 14,1% anul trecutsi cu 2,3% in primele trei luni ale lui 2010. CatalinaApostoiu
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
