Business Internaţional

Ce vor face americanii dacă China nu îi mai împrumută?

Ce vor face americanii dacă China nu îi mai împrumută?

Barack Obama şi Hu Jintao conduc cele mai mari economii ale lumii: SUA, cu un PIB de 14.600 mld. dolari, şi China, cu o economie valorând 5.700 mld. dolari. Vizita oficială a delegaţiei chineze se desfăşoară în perioada 18 - 21 ianuarie

Autor: Gabriel Razi

19.01.2011, 23:55 1073

Cu ocazia întâlnirii de la Washington a celor mai puternicipoliticieni ai lumii, preşedintele american Barrack Obama şiomologul său chinez Hu Jintao, agenţia de presă Thomson Reuters afăcut o analiză cu privire la soluţiile pe care le au la dispoziţieSUA în cazul în care China nu va mai cumpăra obligaţiuni de statamericane.

China este cel mai important creditor extern al Statelor Unite,Beijingul deţinând obligaţiuni de stat americane în valoare deapropae 1.000 de miliarde de dolari. Datoria SUA se ridică la14.000 de miliarde de dolari. Ce s-ar întâmpla dacă China arrenunţa la titlurile emise de Washington? Au americanii un plan derezervă?

Schimbarea radicală de poziţie a Beijingului este puţinprobabilă, însă dacă relaţiile dintre Statele Unite s-ar răci bruscşi de aşa natură încât liderii de la Beijing să decidă să vândămasiv titlurile americane, atunci piaţa de capital din StateleUnite ar fi aruncată în haos, efectul de contagiune propagându-serapid şi în celelalte centre financiare ale economiei mondiale.Totuşi, o asemenea mişcare ar ricoşa şi către China, a căreieconomie este dependentă de exporturile către piaţanord-americană.

Populaţia şi băncile, planul de rezervă alamericanilor

Analiştii consideră că în cazul unui astfel de scenariu,autorităţile americane ar apela atât la ajutorul populaţiei, cât şila aliaţii tradiţionali din Europa, Orientul Mijlociu şi Asia.

"Autorităţile ar putea apela la americani pentru a reuşi săfinanţeze datoriile", a spus David Walker, liderul unui grup delobby care militează pentru reducerea deficitului bugetar înStatele Unite.

Soluţia ar putea veni de la bănci, care ar putea la rândul lorsă mărească cantitatea de titluri de stat americane pe care ledeţin.

Lista aliaţilor disponibili este tot mairestrânsă

Acum doi ani, Brad Setser, fost oficial al DepartamentuluiTrezoreriei, a sugerat că Statele Unite ar putea stabiliparteneriate prin care să obţină finanţare de urgenţă de la aliaţiipolitici în cazul în care China ar decide să nu mai finanţezeSUA.

Totuşi, criza care a afectat puternic economia mondială aeliminat mulţi aliaţi de pe lista statelor care sunt gata să sarăla nevoie în ajutorul americanilor. Germania a făcut eforturi demiliarde de euro pentru a păstra integritatea zonei euro înîncercarea de a opri criza datoriilor, care a pus în genunchiIrlanda şi Grecia anul trecut.

Japonia ar putea accelera achiziţiile titlurilor de statamericane, însă problemele economice interne cu care se confruntăliderii de la Tokio vor limita o astfel de măsură. Salvarea poateveni de la alte economii asiatice precum Singapore, Thailanda sauIndia, însă toate acestea cumpără deja cantităţi importante detitluri americane. Similar, marii producători de petrol dinOrientul Mijlociu deţin deja titluri americane în valoare de 210 demiliarde de dolari.

Salvarea ar putea veni de la Fed

O soluţie de avarie ar putea fi reprezentată de intervenţia deurgenţă a băncii centrale americane (Fed) printr-un nou val derelaxare cantitativă. Totuşi finanţarea datoriilor cu ajutorul Fedar funcţiona doar dacă atât inflaţia, cât şi creşterea economică arrămâne la un nivel scăzut. În consecinţă, o intervenţie a Fed ar fiinterpretată de pieţe ca o devalorizare artificială a dolarului,moneda americană urmând a avea de suferit, trăgând după ea şicotaţia obligaţiunilor.

"Fed ar putea să intervină, însă o astfel de mişcare ar aruncaîn aer randamentele obligaţiunilor", spune Benn Steil, director laConsiliul pentru relaţii externe.

Dar cum a ajuns China, o ţară săracă, să finanţeze o ţară multmai dezvoltată precum SUA?

"Este vorba despre o strategie de dezvoltare economică care sepoate indentifica şi la Japonia începând cu cel de-al Doilea RăzboiMondial şi la Coreea de Sud după criza din Asia", explică DanielDăianu, fost ministru al finanţelor şi unul dintre cei maicunoscuţi economişti români.

"Strategia se bazează pe o deschidere graduală a economiei şi oorientare către exporturi. O astfel de strategie este tipicăeconomiilor din Asia şi se bazează pe încercarea de a stopaaprecierea monedei naţionale. În ultimii 20 de ani, liberalizareaprematură a pieţelor este văzută ca fiind periculoasă. Acumulareade rezerve valutare este privită ca un câştig sub forma unei zonetampon", explică economistul. "Rezervele Chinei trebuie plasateundeva, pe bursă sau în titluri de stat, printre care şi celeamericane."

Marile corporaţii americane speră să deschidă largporţile Chinei

Temele economice sunt un subiect important pe agenda vizitei depatru zile a preşedintelui chinez în SUA, ambii lideri afirmânu-şiintenţia de a accelera cooperarea dintre cele două puteri.

Marile companii americane speră că întrevederile dintre cei doipreşedinţi vor deschide larg uşile către uriaşa piaţă chineză, undeau un acces relativ limitat pentru că autorităţile de la Beijing auimpus o serie de restricţii care au descurajat investiţii marilorcompanii.

Reprezentanţii giganţilor industriali din Statele Unite spun căBeijingul îşi favorizează companiile locale şi că preferă sămenţină o legislaţie restrictivă. Google a decis să se retragă anultrecut din China Continentală ca urmare a cenzurii aplicate dePartidul Comunist. Lipsa unui control adecvat asupra drepturilor deproprietate intelectuală rămâne una dintre cele mai importanteprobleme cu care se confruntă companiile americane, acesteapierzând din această cauză miliarde de dolari în fiecare an.Chinezii spun însă că vor fi mai "primitori" doar dacă companiileoccidentale le vor permite un acces mai larg la tehnologiile devârf.

Autorităţile de la Washington speră ca în urma viziteipreşedintelui chinez să fie semnate acorduri de cooperarebilaterală în valoare de patru miliarde de dolari.

Cu cei doi preşedinţi se vor întâlni şi cei mai importanţilideri ai marilor corporaţii americane, printre care Steve Ballmer,CEO al Microsoft, şi Lloyd Blankfein, directorul executiv al bănciiGoldman Sachs.

Cine se întâlneşte cu cei doi preşedinţi

  • Steve Ballmer, CEO Microsoft
  • Lloyd Blankfein, CEO Goldman Sachs
  • Greg Brown, CEO Motorola
  • Jeff Immelt, CEO General Electric
  • Muhtar Kent, CEO Coca-Cola
  • Jim McNerney, CEO Boeing
  • David Rubenstein, director executiv la Carlyle
  • Liu Chuanzhi, fondator Lenovo
  • Lou Jiwei, preşedinte al China Investment Corp
  • Lu Guanqiu, fondator Wanxiang
  • Zhang Ruimin, director executiv Haier
AFACERI DE LA ZERO