Cu toate ca procesul de trecere la moneda unica europeana in Cehia este inca intr-o faza incipienta, Cehia ar putea deveni in curand prima dintre tarile nou aderate la UE care sa "bata" euro-moneda, scrie The Prague Post.
Monetaria ceha (Ceska mincovna) a solicitat Bancii Centrale Europene (BCE) licenta pentru a putea produce moneda euro. Ceska mincovna a acceptat auditul BCE, in scopul verificarii concordantei standardelelor de productie ale monetariei, localizata in orasul Jablonec nad Nisou, cu cerintele BCE.
Franz Herres, specialistul in productie al BCE, spune ca monetaria din nordul Boemiei aspira sa devina prima dintre companiile din acest sector, din randul noilor state membre, care doreste sa se implice in acest domeniu. "Pana acum, nu am mai primit nici o solicitare de a produce moneda euro din partea vreunuia dintre statele nou-aderate" a declarat Herres.
In prezent, Ceska mincovna produce coroanele cehesti si leii moldovenesti. Directorul companiei, Jan Vizek, a anuntat ca intentioneaza ca unitatea condusa de el sa preia si fabricarea monedei euro incepand din anul 2005.
Herres crede ca nu vor fi probleme pentru Ceska mincovna sa treaca de testul de audit, si ca, probabil, vor fi necesare unele ajustari nesemnificative in operatiile sale pana va primi aprobarea deplina pentru a tipari euro. "Principalul atu, care ar putea conta din punctul de vedere al ECB, este ca monetaria ceha are implementat un sistem de management al calitatii", spune el.
Vizek spune ca unitatea sa a fost deja desemnata sa fabrice cateva monede euro. "Suntem capabili sa realizam eurocenti folosind echipamentul tehnologic de care dispunem in acest moment", explica Vizek. "Doar pentru a putea produce unul sau doua tipuri de moneda euro, am mai avea nevoie de investitii de cateva zeci de milioane de coroane in noi instalatii."
Potrivit perspectivelor proiectate de BCE, versiunea ceheasca a monedei europene ar putea fi emisa incepand din anul 2007.
Ceska mincovna spera sa isi fructifice atu-ul, si anume faptul ca doar jumatate dintre cele zece tari care s-au alaturat de curand UE dispun de instalatiile necesare pentru a-si fabrica propriile unitati monetare, si sa castige licitatiile pentru a produce pentru ele euro, ca de altfel si pentru alti membrii cu state mai vechi in UE.
"Suntem constienti ca pe acest sector competitia este destul de dura, dar speram sa putem invinge concurenta prin practicarea unor preturi mai scazute" afirma Vizek.
Un alt avantaj competitiv pentru Ceska mincovna este ca firma utilizeaza un proces de gravare mai "traditional", in locul unui design computerizat, ceea ce confera o nota suplimentara de originalitate monedelor, crede Vizek.
Redresarea vanzarilor companiei, aflate in declin, se va produce dupa ce vom reusi sa castigam unul sau mai multe contracte pentru a fabrica euro, a comentat Vizek.
Compania si-a extins aria de cautare a potentialilor clienti in Europa, partial ca urmare a reducerii comenzilor Bancii Nationale din Cehia, care a fost pana acum cel mai important client. In anul 2002, veniturile Ceska mincovna au totalizat 6,23 mil. dolari. In 2003 veniturile au scazut cu 30,25%, la 4,35 mil. dolari, aceeasi
cifra fiind asteptata si pentru acest an.
Adoptarea euro ar putea fi intarziata in Cehia
Cu toate ca aspira sa se situeze in prim-planul producatorilor de moneda, Cehia s-ar putea sa se numere printre tarile codase la adoptarea monedei unice europene.
Desi guvernul ceh si-a declarat angajamentul sa adopte euro pana in 2010, datoria publica ridicata ar putea intarzia acest proces cu unu sau doi ani.
In 2003 deficitul a ajuns la 12,9% din PIB, iar in acest an se estimeaza un deficit de 6%. Reducerea deficitului sub 3% este o conditie impusa de UE pentru a trece la moneda comuna, dar nevoia stringenta de lichiditati a cehilor ar putea crea dificultati in respectarea acestei cerinte.
Conform propunerilor de buget trasate de Ministerul Finantelor in luna iulie, deficitul anticipat pe 2005 va fi de 94 mld. coroane cehesti (3 mld. euro). Ministrul de finante Bohuslav Sobotka a declarat ca, trecerea completa la moneda unica pana in 2010, necesita din partea guvernului un program de reduceri semnificative ale cheltuielilor. Pentru aceasta guvernul trebuie ca in 2006 si 2007 sa reduca cheltuielile cu 50 mld. coroane, pentru a forta incadrarea deficitului sub 3%.
Avand in vedere pozitia destul de fragila in Parlament a coalitiei politice aflata la guvernare, analistii cred ca este cel mai probabil ca o reducere importanta a cheltuielilor guvernamentale sa apara cel mai devreme dupa alegerile generale din 2006.
Aderarea la UE nu inseamna numai lupta cu deficitele, ci si revitalizarea pietelor bursiere
Investitorii straini au inceput sa se "imbulzeasca" pe pietele de capital din Europa de Centrala. Este si cazul Cehiei si Ungariei, de la aderarea din luna mai a acestora la Uniunea Europeana, dar fiecare stat a beneficiat in mod diferit de acest fenomen, Praga aratand o crestere solida in volumul tranzactiilor, in timp ce la Budapesta s-a remarcat prin aprecierea valorilor actiunilor tranzactionate, observa Financial Times.
La Praga, piata s-a dezvoltat intr-un ritm stabil in cele patru luni premergatoare intrarii in Uniune si indexul praghez PX-50 s-a imbunatatit cu 25% in acest an, ajungand la valoarea de 850 de puncte, aprecierea fiind de doar 4% daca luam in considerare evolutia indexului de la 1 mai.
Totusi, valoarea tranzactiilor la bursa din Praga a inregistrat un progres important in acest an, tranzactiile de pe al doilea trimestru atingand valoarea de 3,5 mld. euro, cu 90% peste valoarea din aceeasi perioada a anului trecut.
De cealalta parte, volumul tranzactiilor la Budapesta s-a modificat foarte putin, dar preturile actiunilor cotate au inregistrat o crestere considerabila in aceasta vara, indexul maghiar BUX apreciindu-se cu mai mult de 10%, de la 1 mai pana la sfarsitul lunii august, pana la nivelul de 12.300. Aceasta evolutie a fost alimentata in principal de profiturile considerabile ale companiilor listate pe prima jumatate de an si de perceptia investitorilor cum ca actiunile maghiare ar fi subevaluate comparativ cu cele poloneze si cehesti.
Totusi, unele urme de ingrijorare au inceput sa se faca simtite din nou in randul investitorilor, generate in principal de deficitul bugetar al Ungariei, care in 2003 a atins pragul de 6% din PIB si s-a aflat pe punctul sa genereze o criza monetara anul trecut.
In plus, spre deosebire de pietele rivale, bursa din Budapesta nu are programata vreo listare la bursa in aceasta toamna care sa poata starni interesul unor noi investitori importanti. O oferta publica secundara ar putea atrage, insa, aproape 380 mil. euro. Vienna Capital Partners si-a anuntat planurile de a vinde 70% din compania chimica BorsodChem, cu o capitalizare bursiera de 750 mil. de euro.
In capitala Cehiei, companiile locale de brokeraj se asteapta ca societatile bancare care iesisera de pe piata sa revina, de vreme ce bursa pragheza a depasit-o pe cea din Budapesta, la volumul trazactiilor si la capitalizarea bursiera.
Bursa din Praga a profitat de dividendele atractive acordate si doua tranzactii majore: preluarea a 27% din actiunile operatorului de telefonie Cesky Telecom in valoare de 680 de mil. euro, de catre KPM si Swisscom, din decembrie anul trecut - cea mai mare oferta din toate timpurile pe bursa pragheza - si prima listare pe piata a companiei farmaceutice Zentiva din luna iunie, cu actiuni in valoare de 211 mil. dolari.
Ambele oferte au beneficiat de o cerere excedentara, au atras atentia internationala si au imbunatatit lichiditatea pietei, pana atunci destul de precara.
Succesul plasamentului actiunilor Cesky Telecom a adus noi investitori americani pe piata, care si-au indreptat atentia spre alte active, cum ar fi cele ale Komercni Banka si cele ale gigantului energetic CEZ.
"A avut loc un efect benefic asupra pietei" crede Michael Jasansky, directorul fondului de investitii Patria. "Cesky Telecom a avut rolul de catalizator", a adaugat el.
CEZ a profitat cel mai mult de pe urma planurilor ambitioase ale investitorilor de extindere regionala. Pana acum, valoarea actiunilor CEZ s-a apreciat cu 60%.
Brokerii raman optimisti in ciuda unei posibile delistari a grupului petrochimic Unipetrol si a holdingului de telecomunicatii Ceske RadioKomunikace, dupa privatizare. Chiar si Cesky Telecom ar putea recurge la aceeasi mutare daca se va realiza privatizarea ei, prevazuta pentru anul viitor.
Wood & Co, o societate locala de brokeraj, vede o oportunitate derivata din aceste eventuale delistari, estimand ca un total de 570 mil. de dolari vor fi distribuite investitorilor de pe piata Republicii Cehe pana la finele acestui an sub forma de dividende si rascumparari de actiuni, o mare parte din acesta suma, spera societatea, urmand sa fie reinvestite pe piata de capital in diverse alte portofolii de actiuni.
"Este grav ca aceste companii vor iesi de pe piata, dar faptul ca Zenita si-a facut simtita prezenta, vine mai mult decat o compensare" declara directorul Wood & Co, Jan Sykora.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
