În urmă cu trei ani, politicianul marxist a publicat cartea „Creuzetul rezistenţei: Grecia, zona euro şi criza economică mondială“, în care argumenta că inegalitatea socială din Grecia a crescut în cele două decenii de modernizare neoliberală până la criza financiară din 2008. Economistul grec susţine că problemele Greciei nu sunt o consecinţă a crizei economice, ci a „crizei democraţiei“ din zona euro.
Agreat de oficialii europeni datorită stilului său mai puţin combativ decât cel al lui Varoufakis, Tsakalotos are aceeaşi orientare ideologică precum predecesorul său şi a participat alături de acesta la toate întâlnirile cu creditorii internaţionali din ultimele trei luni, relatează The Telegraph. Tsakalotos s-a exprimat de mai multe ori în favoarea menţinerii Greciei în zona euro, susţinând că „drumul Greciei către socialism“ nu poate exista în afara blocului comunitar, întrucât „căile naţionale par a fi dat greş“.
Tsakalotos a absolvit Universitatea Oxford, are un doctorat în economie şi a lucrat mai mulţi ani ca profesor universitar în Marea Britanie şi Grecia.
Spre deosebire de Varoufakis, care a devenit ministru de finanţe din poziţia de tehnocrat, Tsakalotos este membru al actualului partid de guvernământ de aproape zece ani şi membru al parlamentului din 2012. În cabinetul lui Tsipras, economistul marxist deţine funcţia de secretar de stat în Ministerul de Finanţe, ocupându-se de gestionarea afacerile economice internaţionale.
„Nu cerem un tratament special, ci tratament egal într-o Europă a egalilor“, spunea Tsakalotos luna trecută, susţinând totodată că partidele de extremă stângă precum Syriza şi Podemos (Spania) sunt „o parte importantă a rearanjării scenei politice europene“.
Deşi creditorii internaţionali apreciază că Tsakalotos este cel mai potrivit om din partea guvernului de la Atena cu care să negocieze o nouă înţelegere cu Grecia, politicianul grec trebuie să ofere zonei euro reformele cerute, pentru a mulţumi partenerii externi.
Iar în acest moment, nu doar că premierul Tsipras va accepta cu greu adoptarea unor măsuri de austeritate, ci chiar Tsakalotos pare să împărtăşească aceeaşi poziţie cu colegii săi de partid în ceea ce priveşte refuzul de a creşte taxa pe valoare adăugată, de a reduce ajutoarele sociale şi de a privatiza anumite active, toate fiind reforme cerute de oficialii europeni.
