Criza de forţă de muncă în pandemie: patronii de restaurante din Ungaria se plâng că bucătarii le dispar fără urmă, în timp ce în Cehia companiile sunt dispuse să plătească pentru educaţie pentru a avea angajaţii de care au nevoie

În Cehia, una din două companii se plânge de lipsa forţei de muncă de calitate. În Ungaria, penuria de oameni dispuşi să muncească creează o lume de coşmar pentru restaurante şi hoteluri şi suprasolicită o industrie înfloritoare în aceste vremuri, cea a înmormântărilor, unde problemele sunt agravate şi de creşterile uriaşe de preţuri la materii prime cum ar fi lemnul pentru coşciuge şi gazele naturale pentru incinerat. În Polonia, penuria de forţă de muncă îi obligă să se transforme pe fermierii care produc unul dintre cele mai exportate alimente poloneze, merele. Ei înlocuiesc oamenii cu maşini.

În Europa de Est, penuria de forţă de muncă este unul dintre efectele creşterii economice cu orice preţ, al migraţiei oamenilor spre ţări cu salarii mai mari sau care oferă oportunităţi mai multe şi nu în ultimul rând al politicilor privind creşterea nivelului de trai şi imigranţia.

După căderea comunismului, economiile din regiune s-au dezvoltat diferit însă problema lipsei de angajaţi, care este şi una demografică, se manifestă în toate. Spre exemplu, Cehia a devenit cea mai matură economie şi simte mai acut o penurie de angajaţi calificaţi şi specialişti, de la programatori la şoferi de camion. Dar acest lucru nu înseamnă că nu sunt probleme de acelaşi gen în domenii precum barurile şi restaurantele.

Polonia s-a transformat în cea mai mare economie regională şi îşi poate aproviziona piaţa muncii cu importuri de forţă de lucru din Ucraina, mai ales pentru muncile agricole, dar pentru această resursă concurează cu Germania. Iar în Ungaria, care a devenit de­pen­dentă de industria auto şi de marii pro­du­cători de maşini germani, oamenii dispuşi să muncească sezonier sunt aproape de negăsit.

În presa ungară abundă poveştile despre necazurile create în industria restaurantelor şi hotelurilor de penuria de forţă de muncă şi acutizate de pandemie. Un restaurant a ajuns să stea închis lunea pentru că nu are bucătari, scrie atv.hu.

În alt loc, pe mese apare adesea semnul „rezervat“ pentru că, de asemenea, nu există su­ficienţi bucătari, dar nici ospătari. Penuria de forţă de muncă afectează aproape toată in­dustria de profil, în timp ce al patrulea val al pan­demiei începe să lovească. Proprietarii de res­taurante sunt fericiţi totuşi că afacerea lor încă mai este în viaţă. Concurenţa pentru bu-că­tari şi ospătari a devenit sălbatică, pro­prie­tarii încercând să-şi fure angajaţii unul altuia.

Chiar şi localurile de lux au probleme. „Este foarte interesant că până şi restaurantele cu pretenţii, care obişnuiau să angajeze doar elita, caută acum oameni cu doar un an de experienţă“, spune un patron de restaurant. „Este greu de anticipat încotro se îndreaptă industria.“ Specialiştii de pe piaţă au calculat că industria ospitalităţii din Ungaria are nevoie de până la 50.000 de angajaţi. Angajatorii sunt surprinşi că angajaţii sezonieri care de obicei veneau la muncă în staţiunile din jurulul lacului Balaton, închise din cauza pandemiei, nu vin să lucreze la Budapesta nici măcar pentru salarii mai mari.

O problemă care a devenit arzătoare în pandemie este lipsa angajaţilor din cimitire, cre­matorii şi industria înmormântărilor, no­tează g7.hu. Inflaţia, cu scumpirea lemnului pentru coşciuge, cu creşterea preţurilor elec­tri­ci­tăţii şi carburantului, a agravat problema, făcând ca înmormântările să devită atât de scumpe încât este dezbătută nevoia creşterii aju­toarelor de la stat. Iar de când a venit pan­de­mia, Ungaria se confruntă cu cel mai rapid declin al populaţiei cauzat de decese de după război.

Costul mediu al unei înmormântări era în septembrie cu 10% mai ridicat decât în anul anterior, scumpirea fiind mai mare decât inflaţia.

Pentru Cehia, un sondaj realizat de Asociaţia Investitorilor străini a găsit că aproape una din două companii simte lipsa muncitorilor calificaţi, scrie E15 Express. Analiza a identificat ca fiind una din cauzele principale ale penuriei interesul scăzut pentru şcolile profesionale şi pentru educaţie vocaţională.

Circa 22% dintre cele 200 de firme intervievate au spus că problema poate fi rezolvată prin programe pe termen lung de refacere a atractivităţii şcolilor profesionale şi universităţilor tehnice, prin cooperarea între companii şi actualizarea domeniilor de studiu. Cei mai mulţi dintre angajaţi duc lipsă de programatori IT, electricieni, operatori pentru utilaje digitalizate şi designeri. Criza din producţie este atât de acută încât pentru un post liber există, în medie, doar 0.5% cereri de angajare. Sondajul arată că firmele sunt dispuse nu doar să investească în digitalizare şi automatizare ci şi în educaţie. De aceea, unii angajatori cer încurajarea importului de forţă de muncă. Cele mai mari comunităţi de muncitori străini din Cehia sunt slovacii, polonezii, românii, bulgarii şi ucrainenii.