În februarie 2023, la împlinirea unui an de război în Ucraina, Polonia a propus interzicerea importurilor de cauciuc sintetic rusesc ca parte a sancţiunilor occidentale impuse Rusiei. Ideii i s-au opus ţări precum România, Cehia, Ungaria şi Germania, care se bazau pe materii prime ruseşti pentru producţia de anvelope.
Se crede că în spatele propunerii a stat Michal Solowow, cel mai bogat om din Polonia şi patronul producătorului polonez de cauciuc sintetic Synthos, un gigant. Iar el avea motive bune să facă acest lucru. Compania sa achiziţionase de un an o mare fabrică din industria de profil din Germania. De fapt, a salvat-o. Tranzacţia, de 460 milioane dolari, a fost prezentată la acea dată drept cea mai mare investiţie străină făcută de o companie poloneză din istorie.
Iar Germania este un bun reper pentru stabilirea unui astfel de record. După căderea comunismului, economia poloneză s-a dezvoltat sub umbrela economiei germane. Cea ungară depinde în prezent mai mult ca niciodată de uzinele construite acolo de toţi cei trei mari constructori auto germani.
Industria est-europeană în general gravitează în jurul pieţei germane. Anul trecut, după o retehnologizare, Synthos a repornit producţia la fabrica germană, preluată de la o companie americană. Iar expansiunea business-ului polonez în Germania şi în alte ţări a continuat. Acelaşi lucru se poate spune şi despre companii ungare, dar la un nivel mai mic. Businessul maghiar pare să fie concentrat pe exporturi şi pe înlocuirea afacerilor străine din Ungaria.
Compania de curierat poloneză InPost operează acum în nouă state, având peste 60.000 de puncte de colectare şi primire. Dintre cele din afara Poloniei, cele mai multe sunt în Franţa, Marea Britanie, Spania şi Italia. În 2022, compania a efectuat 745 de milioane de livrări în Europa. InPost are acum cea mai mare extindere vest-europeană dintre companiile poloneze. Expansiunea a fost încă de la început o prioritate pentru fondatorul companiei, Rafal Brzoska, care în 2021 a primit titlul de antreprenorul anului în Polonia de la EY.
Visele au fost mari, dar au început să devină realitate abia în ultimii ani. Miezul operaţiunilor vest-europene se află în Franţa, unde în 2021 Brzoska a achiziţionat pentru 513 milioane euro Mondial Relay, companie de curierat cu o experienţă mult mai mare decât avea InPost. Tranzacţia a fost una pe măsura celei făcute de Synthos. Potrivit datelor băncii centrale poloneze, valoarea investiţiilor străine făcute de companiile poloneze se situa la 30,2 miliarde euro la finalului anului 2022. Europa este principala lor destinaţie (peste 80%), însă se observă un interes crescut şi pentru locaţii precum SUA, India sau Orientul Mijlociu. Cele mai active companii când vine vorba de investiţii în străinătate sunt cele din sectorul de procesare industrială, minerit şi comerţ.
„Companiile poloneze intră din ce în ce mai îndrăzneţ pe pieţe străine“, spune Piotr Kuffel, directorul biroului de expansiune în străinătate al băncii Gospodarstwa, care ajută cu finanţare extinderea businessului polonez. „În primul rând, sunt companiile mari care vor să-şi aducă resursele în ţările sigure din Europa de Vest şi America de Nord. Însă am început să vedem interes crescut şi din partea firmelor mici şi mijlocii“, a explicat Kuffel pentru CEO.com.pl. Cifrele biroului de statistică polonez arată că în 2021 cele mai multe sedii centrale ale subsidiarelor din străinătate ale companiilor poloneze se aflau în Germania, Cehia, Ucraina şi SUA.
De atunci, situaţia din Ucraina s-ar putea să se fi schimbat din cauza războiului pornit de Rusia. Kuffel a remarcat că în Germania companiile poloneze sunt succesoarele celor germane, preluându-le activele. Pe de altă parte, şi companiile germane, în special cele de mărime medie, îşi transferă în număr tot mai mare producţia în Polonia. În Marea Britanie povestea este cu totul alta. Din cauza Brexitului, afacerile poloneze sunt nevoite să-şi construiască fabrici acolo pentru a fi mai aproape de clienţii lor finali.
Ungaria este cunoscută mai degrabă pentru eforturile, încurajate de guvernul lui Viktor Orban, companiilor asociate cu partidul de guvernământ de a cumpăra proiecte şi afaceri locale ale companiilor străine pentru a creşte prezenta capitalului maghiar în sectoarele considerate strategice, cum ar fi cel bancar şi telecomul. Şi chiar şi nestrategice, un exemplu putând fi sectorul materialelor de construcţii.
Expansiunea business-ului maghiar în străinătate este condusă de grupurile mari, care au legături politice puternice. MOL, companie de petrol şi gaze naturale, are activităţi de explorare şi producţie în opt ţări, printre care Rusia, Kazahstan, Irak, Pakistan, Egipt şi România. Anul trecut, cea mai mare bancă maghiară, OTP, a finalizat prima sa achiziţie din afara Uniunii Europene. Este vorba de o bancă din Uzbekistan. Iar CEO-ul Sandor Csanyi a spus că grupul său are bani de cheltuit mulţumită creşterii profitului şi că urmăreşte să se extindă pe pieţele unde este deja prezent.
Dar acest lucru nu înseamnă că firme mai mici nu păşesc pe pieţe străine. 4iG s-a transformat prin achiziţii dintr-o afacere necunoscută într-un jucător strategic pentru industria telecom şi aerospaţială a Ungaria. A ajuns cu achiziţiile până în Israel, ajutată cu finanţare de guvern. Însă un mini-imperiu de afaceri european şi-a creat dezvoltatorul imobiliar Wing şi a făcut acest lucru achiziţionând concurenţi din Berlin în 2023, dar înainte de acutizarea crizei imobiliare de acolo, şi din Polonia. În Polonia l-a cumpărat pe cel mai mare dezvoltator imobiliar de acolo.
