Alegerile parlamentare de duminică din Grecia, un duel pentru putere între partidul guvernului agreat de creditorii internaţionali şi o formaţiune rebelă radicală care a căpătat forţă militând contra austerităţii, au fost transformate de liderii zonei euro şi de autorităţile ateniene într-un referendum pentru rămânerea ţării în zona euro. Temerile privind integritatea zonei euro au acutizat în anii trecuţi criza datoriilor suverane, cu impact devastator asupra majorităţii economiilor europene.
Vor ceda grecii în faţa acestei presiuni? Formaţiunea rebelă Syriza conduce în sondaje.
„Politicile Syriza vor aduce ţării ieşirea din zona euro şi noi acorduri de bailout“, a avertizat premierul Antonis Samaras.
Pentru a atrage alegătorii, el a amintit că partidul său este pregătit să finalizeze toate acordurile pe care ţara le are cu creditorii.
Alexis Tsipras, liderul Syriza, a ales calea concilierii, spunând că partidul său de stânga, dacă va veni la putere, va respecta regulile bugetare ale UE şi va urmări ţintele de reducere a deficitului bugetar. Analiştii au interpretat discursul ca fiind o ramură de măslin întinsă de Tsipras creditorilor ţării într-un moment în care simte că puterea nu-i mai poate scăpa.
„Un guvern Syriza va respecta obligaţiile Greciei ca membru al zonei euro, pentru a menţine un buget echilibrat şi se va angaja să respecte obiectivele de consolidare“, a spus Tsipras. Însă el a amintit că nimic nu mai poate împiedica împlinirea „dorinţei grecilor de a inversa regimul programului de bailout“. Partidul său este hotărât să reducă taxele, să protejeze depozitele din băncile greceşti şi să pună capăt evacuărilor silite ale celor care nu-şi mai pot plăti ipotecile.
