Faptul ca statele din zona euro au intampinat cu entuziasm moneda unica nu inseamna ca si-au pastrat sentimentele fata de ea. Aceasta este concluzia desprinsa dintr-un sondaj realizat de institutul Ipsos pentru revista Thalys International, care analizeaza viata cotidiana a europenilor, studiu citat de Le Figaro.
Bazat pe opiniile a 3.484 de persoane din sapte state diferite, studiul releva diferente semnificative intre statele zonei euro.
In majoritatea cazurilor, moneda europeana nu are prea mare sens.
Au calatorit mai mult europenii dupa trecerea la moneda unica? In medie, 19% au fost de acord cu aceasta. In cazul belgienilor, procentul este de 10%, iar in cazul italienilor de 30%.
Este adevarat ca moneda unica i-a apropiat pe europeni? In medie, 40% dintre cei interogati au fost de acord,ansa procentul merge de la 22% in cazul olandezilor, pana la 54% in cazul germanilor.
Europenii sunt in aceeasi masura nostalgici pentru monedele lor nationale. La intrebarea "Daca ati avea posibilitatea, ati alege sa reveniti la moneda nationala?", numai o majoritate redusa a raspuns negativ (53% fata de 45%). Insa, nu si germanii. In timp ce 71% din belgieni sunt indragostiti de euro, in Germania, numai 51% prefera moneda unica (48% ar prefera marca germana), iar in Franta procentajul este similar.
La un an dupa lansare, diferenta intre adeptii si oponentii euro este atat de mica de cele doua pati ale Rinului incat poate fi considerata nesemnificativa.
In acest peisaj multicolor, situatia Frantei este frapanta. Intre mai 2001 si septembrie 2002, francezii au trecut de la entuziasm la indiferenta. In mai 2001, 64% dintre francezi credeau ca euro va contribui la dezvoltarea schimburilor economice. Un record in acel moment. Astazi, numai 35% mai impartasesc aceasta parere.
Si mai ingrijorator este faptul ca numai 15% dintre francezi considera ca moneda unica a ajutat la dezvoltarea unei culturi comune intre europeni. Aceasta valoare, care-i face pe francezi cei mai sceptici din zona euro, este considerabil mai mica decat cea de 36% din 2001. Franta era atunci pe prima pozitie.
De ce a avut loc aceasta schimbare? Pentru sociologul Gerard Mermet, care a supravegheat studiul, exista trei explicatii de luat in considerare: mediatizarea cresterii preturilor din luna ianuarie; criza de politica interna de la mijlocul anului care i-a indepaertat pe francezi de problemele europene; si, mai important, francezii "erau cel mai putin convinsi de necesitatea largirii uniunii" si deci astazi sunt cei mai retinuti.
Jose-Manuel Lamarque, un specialist europen la publicatia Thalys evoca si "excelenta noastra camopanie pentru euro, care nu a fost continuata si dupa lansare".
Cu toate acestea, europenii sunt de acord asupra unui lucru. In toate tarile, mai putin Olanda si Marea Britanie, peste doua treimi din populatie sunt convinse ca euro va contribui la intarirea Europei comparativ cu restul lumii. "Efectul 11 septembrie", conchide Gerard Mermet.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
