Investitorii îşi cresc pariurile că Europa se va scufunda într-un declin economic dureros, într-un contrast în creştere cu convingerea de pe pieţele financiare că SUA se îndreaptă către o „aterizare blândă“, scrie Financial Times.
„Am văzut o mulţime de majorări de dobânzi în SUA, dar cererea şi creşterea sunt solide“, arată Ario Emami Nejad, manager de portofolii la Fidelity International. „Dinamica creşterii în Europa este slabă; credem că BCE a făcut o greşeală de politică şi va recunoaşte acest lucru târziu“, a adăugat acesta, referindu-se la ideea că BCE a împins costurile de finanţare prea sus şi va fi forţată să le reducă.
Potrivit Bloomberg, Fabio Panetta, membru al consiliului executiv al BCE, a declarat recent că menţinerea dobânzilor la vârf devine la fel de crucială ca şi cât de sus sunt acestea împinse deşi oficialul BCE nu a exclus noi majorări de dobânzi.
Spre deosebire de economia americană, care a înregistrat o rată anualizată de creştere de 2,4% în T2, economia europeană se află în pragul recesiunii, cu inflaţia serviciilor atingând un nivel record de 5,6% în iulie în zona euro, notează Financial Times.
Analiştii spun că majorările de dobânzi au avut un succes mai restrâns în reducerea inflaţiei în Europa decât în SUA pentru că o proporţie mai mare din inflaţie s-a datorat impactului războiului din Ucraina asupra aprovizionării cu alimente şi energie.
În Germania, datele sunt amestecate. O veste bună are legătură cu comenzile industriale, care au consemnat în mod neaşteptat cea mai mare creştere din trei ani în iunie. Cererea a crescut cu 7% faţă de luna mai, sfidând estimările economiştilor privind o scădere.
Totuşi, perspectivele sunt mai puţin promiţătoare, cu indicatorii PMI pe iulie pentru sectorul manufacturier înfăţişând o imagine dezolantă. Industria suferă de pe urma cererii slabe din China.
În acelaşi timp, exporturile rămân prinse în stagnare. În iunie, acestea au crescut cu 0,1% în termeni lunar dar anual s-au contractat cu aproape 2%. Comerţul nu mai reprezintă driverul puternic de creştere al economiei germane ca în trecut, ci mai degrabă un factor care-o trage în jos, consideră analiştii ING.
Iar gigantul Maersk previzionează un declin îndelung şi profund al comerţului la nivel mondial, potrivit Financial Times. Aceasta în condiţiile în care companiile îşi reduc stocurile în faţa riscurilor de recesiune din Europa şi SUA.
Şi analiştii ING se aşteaptă la o nouă slăbire a exporturilor pe termen foarte scurt. Inflaţia şi nesiguranţa crescute îşi vor pune amprenta asupra acestora.
Totuşi, tot răul ar putea fi spre bine având în vedere că perspectivele fragile ar putea însemna o cerere mai scăzută, inclusiv de petrol, chiar în momentul în care saudiţii şi ruşii ameninţă să crească inflaţia cu petrol mai puţin pe piaţă.
Conform Reuters, Arabia Saudită a anunţat că va prelungi o reducere voluntară a producţiei de petrol de un milion de barili de petrol pe zi pentru a treia lună pentru a include septembrie, precizând că reducerile ar putea fi prelungite şi mai mult sau ar putea fi mai profunde.
Între timp, vicepremierul rus Alexander Novak a anunţat că Rusia îşi va reduce exporturile de petrol cu 300.000 de barili pe zi în septembrie.
