Liderii religiosi le-au cerut vineri turcilor sa se increada in lira turceasca, moneda nationala a Turciei, mai degraba decat in dolar sau marca germana. Crizele financiare care au zguduit Turcia in octombrie 2000 si in luna februarie a acestui an au avut un efect devastator asupra economiei si asupra increderii populatiei in moneda nationala, care a pierdut jumatate din valoare in sase luni. Ultimile statistici oficiale au aratat ca economia turca a scazut cu 8,5% in al doilea semestru al anului.
In al doilea trimestru al anului, Produsul Intern Brut al Turciei a fost cu 9,3% mai mic decat in aceeasi perioada a anului precedent. Aceste cifre vor alimenta si mai mult parerile analistilor care considera ca turcii mai au mult de tras pana cand economia sa-si revina, in pofida optimismului aratat de guvernanti.
Guvernul si Fondul Monetar International au estimat pentru acest an o contractie de 5,5% a PIB, in aceasta valoare incluzandu-se si banii castigati peste hotare de cetatenii turci.
"Nu se intampla nimic pozitiv la nivelul macroeconomic. Economia turca continua sa se contracteze. Nu exista consum, iar puterea de cumparare s-a diminuat intr-o foarte mare masura", a declarat Umut Atalay, director de cercetare la firma Isiklar Securities. La randul sau, Sedat Ali Eratac, analist la OB Securities, considera ca reducerea Produsului Intern Brut este "serioasa". "Cifrele ar putea afecta si evolutia pietei", a adaugat analistul turc.
Lira turceasca, puternic afectata de cele doua crize financiare din luna noiembrie a anului 2000, respectiv luna februarie a acestui an, s-a redresat usor. Analistii din sectorul valutar apreciaza ca aceasta apreciere este urmarea imprumuturilor sindicalizate contractate de principalele banci.
Valutele straine sunt preferate in prezent de populatia turca, in conditiile in care valoarea lirei a scazut la jumatate din februarie, cand banca nationala a liberalizat piata valutara. Atat companiile, cat si familiile din Turcia prefera monedele straine care sunt ferite de devalorizari.
Ca urmare, Directoratul de Afaceri Religioase din Ankara, controlat de stat, a inceput saptamana trecuta impreuna cu unele grupuri de afaceri o campanie de promovare a monedei nationale, destinata revigorarii lirei.
Intr-o predica distribuita de aceasta institutie, se afirma ca populatia musulmana majoritara "trebuie sa acorde monedei nationale atentia pe care o merita ca unul dintre cele mai importante simboluri ale suveranitatii noastre nationale. Din nefericire, in locul lirei, oamenii nostri prefera sa foloseasca monedele straine cand isi fac cumparaturile in piete si bazaruri".
Analistii declara ca o conditie esentiala pentru recastigarea increderii in economia si moneda Turciei este continuarea reformelor stabilite de cabinetul turc impreuna cu reprezentantii FMI. Acest program de reforma beneficiaza de un sprijin financiar in valoare de 15,7 miliarde dolari, acordat de Fondul Monetar International si Banca Mondiala.
"Eu unul nu cred in campanii de sensibilizare", a afirmat Zeynep Turkeri, seful departamentului de cercetari al Turk Ekonomi Bankasi din Istanbul. "Dar daca vom observa imbunatatiri ale datelor in domenii precum inflatia sau restructurarea sectorului bancar, am putea intra intr-o faza de crestere", a adaugat Turkeri.
Devalorizarea lirei a ajutat totusi sectoare precum exportul sau industria turismului, dar incertitudinile privind evolutia ratei de schimb a determinat o scadere drastica a cererii pe plan intern.
In plus, cele doua crize financiare au condus la diminuarea increderii investitorilor in ceea ce priveste solvabilitatea statului, o buna parte a companiilor multinationale retragandu-se de pe piata turca in aceasta primavara.
Din februarie, peste 600.000 de salariati au ramas fara loc de munca, iar analistii nu sunt convinsi ca guvernul va putea duce pana la capat reformele. Un prim semnal in acest sens a fost amanarea de catre FMI a eliberarii unei transe in luna iunie, pe motiv ca membrii cabinetului trag de timp cu aplicarea programului stabilit.
Dupa cateva saptamani de negocieri, finantarea a fost acordata, dupa ce unul dintre oponentii programului a fost demis, dar economistii se intreaba cand va aparea o noua criza guvernamentala, in conditiile in care vocile care se opun reformelor solicitate de FMI devin tot mai numeroase.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
