Investitiile in Europa Centrala si de Est au atins niveluri record, in ciuda problemelor din fostul bloc comunist. Cu cinci ani in urma, criza financiara din Rusia arunca o umbra asupra Europei Centrale si de Est si asupra fostei Uniuni Sovietice. Astazi, este doar o amintire indepartata, deoarece atentia este atrasa de progresele rapide ale intregii regiuni, si chiar ale Rusiei insasi.
In ciuda razboiului din Irak, a migratiei capitalurilor de pe o piata financiara pe alta si a recesiunii economiei mondiale de dupa anul 2000, fostele state comuniste anunta ritmuri de crestere mai mari decat nivelurile estimate de analisti, investitori si autoritatile guvernamentale.
Cea care conduce plutonul este Rusia, cea mai mare economie a regiunii, pentru care previziunile pe 2003 indica o crestere economica de peste 6%. Media de crestere a intregii economii a regiunii se situeaza la aproape 5% atat in acest an, ritmul fiind mentinut si in 2004.
Desi cuvantul de ordine este "precautie", investitiile straine directe atrase de cele 27 state ale fostului bloc comunist se apropie de atingerea unui nou record. Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), banca multilaterala a regiunii, estimeaza aceste fluxuri vor atinge in 2003 un nivel foarte apropiat de cele 28 miliarde de dolari inregistrat anul trecut.
Sarace, dar in curs de imbogatire
"Economiile Europei Centrale si de Est sunt piete in crestere, pe care nimeni nu le poate ignora", este de parere Lakshmi Mittal, directorul executiv al LNM Group, producatorul de otel care se gaseste in topul celor mai importanti investitori straini din regiune. Deciziile lui Mittal demonstreaza acest lucru. La sfarsitul lunii octombrie a fost finalizata o tranzactie prin care LNM a achizitionat patru otelarii din Polonia, pentru a le adauga celor din Republica Ceha, Romania si Kazakhstan, pe care le controleaza.
Cu toate acestea, asa cum si Mittal recunoaste, aceasta regiune inca se mai confrunta cu multe dificultati, ramasite ale perioadei comuniste, cea mai importanta fiind gradul mare de saracie. Multi oameni o duc chiar mai greu decat in perioada comunismului.
Conform informatiilor furnizate de BERD, productia totala a regiunii reprezenta anul trecut numai 77% din nivelul inregistrat in 1989. Desi a recuperat mult in ultima vreme, economia Rusiei, exprimata in dolari, nu o depaseste pe cea a Olandei. In timp ce situatia economica a statelor mai dezvoltate din Europa Centrala si a celor baltice este net superioara celei din perioada comunista, economiile din sud-estul Europei reprezinta 81%, iar fostele state ale Uniunii Sovietice 65% din PIB-ul inregistrat in 1989.
Drumul spre UE este lung
Dintre statele care vor adera anul viitor la UE, numai trei - Slovenia, Republica Ceha si Slovacia - inregistreaza un nivel al indicatorului PIB pe locuitor peste jumatate din media UE, calculul fiind facul la paritatea puterii de cumparare. In majoritatea statelor din fosta Uniune Sovietica, PIB/locuitor este sub 25% din media UE.
Este nevoie de zeci de ani de crestere economica pentru ca diferenta uriasa dintre UE si restul Europei sa se estompeze. Cei mai multi economisti sunt de parere ca numai prin accelerarea reformelor se poate asigura o crestere economica sustenabila. "Ritmul de crestere este bun, insa trebuie sa fie imbunatatit. Intrebarea este cum sa se faca acest lucru. Raspunsul este: prin reforme", a declarat Jean Lemierre, presedintele BERD.
Problema este ca vointa politica de a merge cat mai repede pe drumul reformelor a cam slabit in multe tari, inclusiv in "pionierii" regiunii la acest capitol - Polonia, de exemplu - care au dechis drumul inca de la inceputul anilor '90 prin schimbari dramatice. "Oamenii s-au saturat", spune Janusz Lewandowski, fostul ministru al privatizarii din Polonia. "Au avut parte de foarte multe schimbari in viata lor. Acum vor mai putine schimbari, nu mai multe", a adaugat el.
In acelasi timp, rezistenta la reforma ramane destul de mare, deoarece exista interesele birocratilor, ale unor politicieni, manageri ai companiilor de stat si a liderilor sindicatelor care reprezinta interesele muncitorilor amenintati de perspectiva somajului. Unii se agata de puterea dobandita in timpul comunismului, altii isi apara pozitiile acaparate in ultimii 10 ani - aici se incadreaza oamenii de afaceri care au reusit sa combine averea cu legaturile cu lumea politica si care nu vad nici un avantaj in deschiderea pietelor si pentru noii concurenti. Coruptia este forte raspandita, iar legile sunt destul de rar respectate, in special in fosta Uniune Sovietica. Toate statele au "baronii" lor, care au afaceri atat in capitalele acestor tari, cat si in provincie.
S-au inregistrat totusi destule progrese, cu trei exceptii: Belarus, Turkmenistan si Uzbekistan, unde regimurile autoritare au oprit sau au intarziat in mod deliberat "demolarea" economiei centralizate.
Investitiile au cateva obstacole de trecut
In cele 8 state foste comuniste care se vor alatura Uniunii Europene in 2004, schimbarile in plan politic si economic au fost determinate in principal de programul de pregatire a aderarii. Comisia Europeana estimeaza ca ritmul de crestere al acestor state se va accelera, impulsul venind din partea investitiilor realizate atat in sectorul public, cat si in cel privat. Portia Europei Centrale din investitiile straine directe din intreaga regiune se va situa putin sub nivelul inregistrat anul trecut, dar va ramane totusi semnificativa.
La orizont se intrevad totusi cativa nori. Somajul este destul de ridicat in unele state, de exemplu in Polonia, unde este de 18%. Cehia, Ungaria si, din nou, Polonia, se lupta cu deficitele bugetare mari, in timp ce programele cu asistenta sociala reclama foarte multe cheltuieli.
In sud-estul Europei, mediul de afaceri s-a imbunatatit de la sfarsitul razboaielor din Iugoslavia, insa investitorii straini raman precauti. In fosta Iugoslavie, asasinarea lui Zoran Djindjic, prim-ministrul sarb, a aratat inca o data dificultatea de a elimina violenta din societate. Mai la est, Romania si Bulgaria, care vor sa adere la UE in 2007, trebuie sa rezolve problema coruptiei si a respectarii legilor.
In statele fostei Uniuni Sovietice, rolul Rusiei, o forta dominanta din punct de vedere economic si politic, este decisiv. Rusia beneficiaza acum de o crestere economica rapida, de pretul ridicat al petrolului si de stabilitatea creata de masurile lui Vladimir Putin, presedintele rus.
Dintr-o privire
In ciuda evolutiei precaute a economiei mondiale, fostele state comuniste din Europa dezvaluie cresteri economice mai mari decat nivelul estimat de analisti. Rusia, cea mai mare economie din regiune, conduce in aceasta "cursa".
Crestere economica: In mare, perspectivele pentru anul 2004 sunt promitatoare. Europa Centrala va avea de castigat de pe urma extinderii Uniunii Europene.
Investitii: Desi respectarea legii ramane o problema in Rusia, exista destule oportunitati de afaceri.
Servicii financiare: In Rusia, concurenta se accentueaza in sectorul de investment banking. De asemenea, piata asigurarilor are un potential ridicat.
Afaceri: Tranzactii importante sunt in curs de realizare.
Crestere economica superioara statelor UE
Statele din centrul si estul Europei au parte de al cincilea an consecutiv de crestere economica puternica. Se estimeaza ca anul acesta economiile celor 27 de state foste comuniste vor avea ritmuri de crestere intre 4,5 si 5%. Rusia se situeaza mai sus de acest interval, cu 6%, fata de cresterea de 4,3% de anul trecut. Statele care vor adera in 2004 la UE se asteapta la o crestere intre 3 si 3,5%, fiind depasite de economiile Comunitatii Statelor Independente (CSI), care vor creste in medie cu 6%. si anul 2004 este promitator, cu conditia ca economia SUA sa continue sa se extinda, sperantele de relansare a economiilor Europei vestice sa se materializeze, iar pretul petrolului - care sustine economia Rusiei - sa ramana ridicat.
Sectorul bancar si cursa spre profitabilitate
Intrecerea de a acapara cat mai mult din bancile de stat din Europa Centrala si de Est este pe sfarsite. Castigatorii se confrunta acum cu o noua provocare: sa scoata bani din ultimele lor achizitii. Privatizarile importante devin tot mai rare. In afara de BKP BP, cea mai mare banca din Polonia, si Banca Comerciala Romana, guvernele nu mai au ce vinde. Potentialul sectorului bancar, inca slab dezvoltat in aceasta regiune, este mare. Intr-un raport publicat de Bank Austria, se estimeaza ca activele bancare reprezinta sub 80% din PIB, in conditiile in care in zona euro indicatorul este de aproape 200%. Activele bancare vor creste, pana in 2006, cu 42%, comparatia fiind facuta cu anul 2002.
Conteaza sectorul economic, nu regiunea geografica
Cele mai mari companii, fonduri de pensii, asiguratori, banci si oameni de afaceri nu au ascuns ca sunt din ce in ce mai interesati de Europa Centrala si de Est. Totusi, majoritatea statelor din regiune sufera, desi diferit, de subdezvoltarea burselor de valori, de problemele care apar in procedura emisiunii titlurilor de datorie pentru finantarea afacerilor, de lipsa acuta a managerilor profesionisti, nesiguranta mediului de afaceri si riscul politic. Interesul in companiile din zona este determinat mai putin de criteriul geografic, elementul hotarator fiind sectorul din care fac parte companiile ce pot fi achizitionate - in special telecomunicatiile si firmele de cablu tv. In timp ce Polonia si Ungaria sunt vazute ca state unde investitorii au incredere in mediul de afaceri, Rusia si Romania sunt ocolite, mai ales din cauza ca legea... nu prea este respectata.
In Rusia, investitiile abia se arata
Daca speculatorii sunt de mult timp atrasi de pietele financiare volatile ale Rusiei - care au avut performante foarte bune dupa criza din 1998, investitorii care plaseaza fonduri pe termen lung au fost mult mai reticenti. Investitiile straine directe au trecut rar de 4 miliarde de dolari in ultimii 10 ani, astfel ca Rusia a ramas in urma Ungariei, Cehiei si chiar a Chinei, dupa indicatorul investitii straine directe pe cap de locuitor. Situatia este pe cale sa se schimbe. Relansarea economiei - sustinuta de pretul ridicat al petrolului, stabilitatea macroeconomica si politica fiscala prudenta a lui Vladimir Putin au dat din nou incredere investitorilor straini. Mai mult, stabilitatea politica promovata in ultimii 4 ani - autoritatile garantand ca privatizarile controversate ale anilor '90 nu vor fi verificate - a reprezentat un alt semnal pentru oamenii de afaceri. Cu toate acestea, ancheta in care a fost implicat cel mai mare producator rus de petrol, Iukos, care a culminat cu arestarea actionarului principal, Mihail Hodorkovski, si cu inghetarea a 40% din actiunile companiei, a pus din nou sub semnul intrebarii modul de aplicare a legilor in Rusia si angajamentul lui Putin de a deschide drumul spre democratie si reforma economica.
catalina.apostoiu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
