Rezultatele financiare ale companiilor de energie pot reda o imagine destul de clară a ceea ce s-a întâmplat în 2022, un an de criză pentru mulţi, dar şi de bunăstare pentru unii. În Ungaria, colosul MOL, companie privată, a obţinut un profit fără precedent din care i-a răsplătit pe acţionari cu dividende de peste 10%, după cum scrie Portfolio.hu.
Un alt gigant, MVM, care deţine monopolul producţiei, distribuţiei şi comercializării de electricitate, a raportat un profit în creştere cu peste 70% (după unele standarde mai mare chiar cu peste 90%) şi un plus de 180% la venituri. Aceasta înseamnă şi dividende mai mari, iar cum statul ungar este singurul acţionar, el nu poate fi decât mulţumit. În Polonia există un grup de patru mari companii energetice, campioni naţionali.
Rezultatele lor financiare din primul trimestru din 2023 nu se mai pot compara cu cele record de anul trecut. Însă sunt bune, mai ales dacă este avut în vedere că sectorul a trecut printr-o consolidare semnificativă, vânzările şi producţia au scăzut, iar jucătorii sunt obligaţi să finanţeze din profituri un fond special creat pentru protejarea consumatorilor de majorările excesive de preţ la energie şi gaze naturale. Dintre cele patru companii, doar una, Enea, a raportat scăderea profitului. Pentru Energa, profitul a crescut cu aproape 160%, rezutatele, toate, reflectând şi contribuţiile la fondul special, arată Bankier.pl.
Însă coloşii din energie sunt compensaţi, din acelaşi fond, pentru îngheţarea preţurilor. Calculele Dziennik Gazeta Prawna arată că de fapt companiile au primit în primul trimestru compensaţii mai mari decât au plătit în fondul respectiv – 12 miliarde zloţi (2,7 miliarde euro) versus 7,3 miliarde zloţi.
Cât plătesc companiile fondului depinde de mai mulţi factori, precum preţurile gazelor şi producţia, iar balanţa nu va rămâne pozitivă. Însă până la sfârşitul anului pierderile din profit ale companiilor vor fi minime. Sectorul energetic polonez trece prin schimbări majore şi scumpe, dictate de nevoia de independenţă energetică, dar şi de înverzire a economiei. Toţi campionii de stat merg în aceste direcţii. Construirea unui gazoduct polonez, a unor terminale de gaze naturale lichefiate, de ferme eoliene şi centrale fotovoltaice a necesitat şi necesită investiţii, o parte vin din profituri. Dar, după cum se arată în rapoartele financiare ale companiilor, cărbunele încă este rege în producţia de energie în Polonia şi, constată presa locală, facturile populaţiei nu se vor reduce prea curând, deşi preţurile gazelor au ajuns la nivelurile de dinainte de război.
Unii analişti spun că în Polonia, la fel ca în Ungaria, pe piaţa energiei problemele ar fi mai mici dacă ar fi permisă o concurenţă reală. În criza energiei de anul trecut, Europa nu a rămas niciodată fără energie, deşi predicţiile multora spuneau că va fi rău. Pe măsură ce iarna se apropia, gazele ruse dispăreau şi războiul din Ucraina se prelungea, guvernele europene au căutat să cumpere cât mai mult combustibil, petrol, gaze naturale şi cărbune, de oriunde era posibil şi indiferent de preţ.
Achiziţiile din panică lasă mult loc pentru speculă. Rezultatul este că preţurile energiei au explodat necontrolat. La fel şi profiturile traderilor şi ale producătorilor de energie şi carburanţi. Tendinţa a continuat în primul trimestru al acestui an. În Marea Britanie, opoziţia a acuzat companiile de energie că fac „profituri din război“ care ar trebui taxate corespunzător. Guvernul de acolo suprataxează, substanţial, doar o parte din profituri, dar asigură că banii astfel obţinuţi sunt folosiţi „pentru a reduce presiunea care apasă pe familii“.
Suprataxa a fost introdusă în luna mai a anului trecut. Totuşi, companiile de energie continuă să uimească. Shell a raportat pentru primul trimestru al acestui an un profit de 8,7 miliarde euro. Rezultatul din aceeaşi perioadă al BP este de 4,5 miliarde euro. Ambele companii au făcut profituri record anul trecut: prima, unul de 36 miliarde euro, a doua, de 25 miliarde euro. Cei mai mari 11 traderi de energie din lume au raportat pentru 2022 profituri record, de 77 miliarde de dolari, duble faţă de cele din anul anterior, potrivit Reuters. Spre comparaţie, pachetul de îmbunătăţire a nivelului de trai al britanicilor proiectat de guvernul lor se situează la 94 de miliarde lire sterline, fiind considerat de guvern unul dintre cele mai generoase din lume. Fiecărei gospodării i-ar reveni 3.300 de lire. Britanicii nu văd cu ochi buni profiturile monstruoase. Un sondaj efectuat de Savanta a găsit că 78% din britanicii adulţi cred că nu este corect ca firmele de petrol şi gaze să obţină profituri record fără să-şi asume responsabilitatea pentru distrugerile provocate mediului. Într-un interviu cu Politico, ministrul ucrainean al energiei German Galuşcenko a îndemnat giganţii din energie să doneze profiturile suplimentare aduse de război, pe care le estimează la 200 miliarde dolari, pentru a ajuta la reconstrucţia sectorului energetic ucrainean. Anul trecut, cele mai mari şase companii de energie occidentale au făcut profituri de peste 200 de miliarde dolari, mai mari ca niciodată în istorie, în mare parte din producţia şi vânzarea de combustibili fosili la care lumea trebuie să renunţe pentru a evita o criză climatică, arată Financial Times. Guvernele le-au încurajat, iar investitorii le-au răsplătit.
