Business Internaţional

În Europa de Est şi în Vest, creşterile uriaşe ale profitului arată că firmele de energie şi traderii sunt câştigătorii crizei energiei. Cât de bun este acest lucru pentru societate şi economie depinde de unde se duc banii

Anul trecut, cele mai mari şase companii de energie occidentale au făcut profituri de peste 200 de miliarde dolari, mai mari ca niciodată în istorie, în mare parte din producţia şi vânzarea de combustibili folsili, la care lumea trebuie să renunţe pentru a evita o criză climatică. Guvernele le-au încurajat, iar investitorii le-au răsplătit. Foto: vedere cu satul prahovean Buştenari, acum parţial depopulat, în epoca de aur a industriei petroliere româneşti.

Anul trecut, cele mai mari şase companii de energie occidentale au făcut profituri de peste 200 de miliarde dolari, mai mari ca niciodată în istorie, în mare parte din producţia şi vânzarea de combustibili folsili, la care lumea trebuie să renunţe pentru a evita o criză climatică. Guvernele le-au încurajat, iar investitorii le-au răsplătit. Foto: vedere cu satul prahovean Buştenari, acum parţial depopulat, în epoca de aur a industriei petroliere româneşti.

Autor: Bogdan Cojocaru

10.06.2023, 11:47 2847

Rezultatele financiare ale compa­niilor de energie pot reda o ima­gine destul de clară a ceea ce s-a întâmplat în 2022, un an de criză pentru mulţi, dar şi de bunăstare pentru unii. În Ungaria, colosul MOL, compa­nie privată, a obţinut un profit fără precedent din care i-a răsplătit pe acţionari cu dividende de peste 10%, după cum scrie Portfolio.hu.

Un alt gigant, MVM, care deţine monopo­lul producţiei, distribuţiei şi comercializării de electricitate, a raportat un profit în creştere cu peste 70% (după unele standarde mai mare chiar cu peste 90%) şi un plus de 180% la ve­nituri. Aceasta înseamnă şi dividende mai mari, iar cum statul ungar este sin­gurul acţionar, el nu poate fi de­cât mulţumit. În Polonia există un grup de patru mari com­panii energetice, campioni naţionali.

Rezultatele lor finan­ciare din primul trimestru din 2023 nu se mai pot com­­para cu cele record de anul trecut. Însă sunt bune, mai ales dacă este avut în ve­dere că sectorul a trecut printr-o con­solidare semnificativă, vânză­rile  şi producţia au scăzut, iar jucătorii sunt obligaţi să finanţeze din profituri un fond special creat pentru protejarea consumatorilor de majorările excesive de preţ la energie şi gaze naturale. Dintre cele patru companii, doar una, Enea, a raportat scăderea profitului. Pentru Ener­ga, profitul a crescut cu aproape 160%, rezutatele, toate, reflectând şi contribuţiile la fondul special, arată Bankier.pl.

Însă coloşii din energie sunt compensaţi, din acelaşi fond, pentru îngheţarea pre­ţu­rilor. Calculele Dziennik Gazeta Prawna arată că de fapt companiile au primit în primul trimestru compensaţii mai mari decât au plătit în fondul respectiv – 12 miliarde zloţi (2,7 miliarde euro) versus 7,3 miliarde zloţi.

Cât plătesc companiile fondului depinde de mai mulţi factori, precum preţurile gazelor şi producţia, iar balanţa nu va rămâne pozitivă. Însă până la sfârşitul anului pierderile din pro­fit ale companiilor vor fi minime. Sectorul ener­getic polonez trece prin schimbări majore şi scumpe, dictate de nevoia de independenţă e­ner­getică, dar şi de înverzire a economiei. Toţi cam­pionii de stat merg în aceste direcţii. Con­struirea unui gazoduct polonez, a unor termi­nale de gaze naturale lichefiate, de ferme eolie­ne şi centrale fotovoltaice a necesitat şi necesită investiţii, o parte vin din profituri. Dar, după cum se arată în rapoartele financiare ale com­paniilor, cărbunele încă este rege în pro­ducţia de energie în Polonia şi, constată presa locală, facturile populaţiei nu se vor reduce prea curând, deşi preţurile gazelor au ajuns la nivelurile de dinainte de război.

Unii analişti spun că în Polonia, la fel ca în Ungaria, pe piaţa energiei problemele ar fi mai mici dacă ar fi permisă o concurenţă reală. În criza energiei de anul trecut, Europa nu a ră­mas niciodată fără energie, deşi predicţiile mul­tora spuneau că va fi rău. Pe măsură ce iarna se apropia, gazele ruse dispăreau şi războiul din Ucraina se prelungea, guvernele europene au căutat să cumpere cât mai mult combustibil, petrol, gaze naturale şi cărbune, de oriunde era posibil şi indiferent de preţ.

Achiziţiile din panică lasă mult loc pentru speculă. Rezultatul este că preţurile energiei au explodat necontrolat. La fel şi profiturile trade­rilor şi ale producătorilor de energie şi carbu­ranţi. Tendinţa a continuat în primul trimestru al acestui an. În Marea Britanie, opoziţia a acuzat companiile de energie că fac „profituri din război“ care ar trebui taxate corespunzător. Guvernul de acolo suprataxează, substanţial, doar o parte din profituri, dar asigură că banii astfel obţinuţi sunt folosiţi „pentru a reduce presiunea care apasă pe familii“.

Suprataxa a fost introdusă în luna mai a anului trecut. Totuşi, companiile de energie continuă să uimească. Shell a raportat pentru primul trimestru al acestui an un profit de 8,7 miliarde euro. Rezultatul din aceeaşi perioadă al BP este de 4,5 miliarde euro. Ambele companii au făcut profituri record anul trecut: prima, unul de 36 miliarde euro, a doua, de 25 miliarde euro. Cei mai mari 11 traderi de energie din lume au raportat pentru 2022 profituri record, de 77 miliarde de dolari, duble faţă de cele din anul anterior, potrivit Reuters. Spre comparaţie, pachetul de îmbunătăţire a nivelului de trai al britanicilor proiectat de guvernul lor se situează la 94 de miliarde lire sterline, fiind considerat de guvern unul dintre cele mai generoase din lume. Fiecărei gospodării i-ar reveni 3.300 de lire. Britanicii nu văd cu ochi buni profiturile monstruoase. Un sondaj efectuat de Savanta a găsit că 78% din britanicii adulţi cred că nu este corect ca firmele de petrol şi gaze să obţină profituri record fără să-şi asume responsabilitatea pentru distrugerile provocate mediului. Într-un interviu cu Politico, ministrul ucrainean al energiei German Galuşcenko a îndemnat giganţii din energie să doneze profiturile suplimentare aduse de război, pe care le estimează la 200 miliarde dolari, pentru a ajuta la reconstrucţia sectorului energetic ucrainean. Anul trecut, cele mai mari şase companii de energie occidentale au făcut profituri de peste 200 de miliarde dolari, mai mari ca niciodată în istorie, în mare parte din producţia şi vânzarea de combustibili fosili la care lumea trebuie să renunţe pentru a evita o criză climatică, arată Financial Times. Guvernele le-au încurajat, iar investitorii le-au răsplătit.