Dacă în 2008 liderii G20 au elaborat un proiect de 1.000 miliarde de dolari (aproape 750 miliarde euro) pentru a salva economia mondială confruntată cu cea mai gravă recesiune de după cel de-al Doilea Război Mondial, acum membrii grupului, care reuneşte economiile dezvoltate şi marile economii emergente ale lumii, încearcă să mobilizeze 2.000 de miliarde de dolari (1.500 miliarde euro), pentru a crea un scut de apărare împotriva crizei din zona euro, scrie Thomson Reuters.
Statele G20, ai căror miniştrii de finanţe şi guvernatori ai băncilor centrale s-au întâlnit la sfârşitul săptămânii trecute în Mexic, vor să ajungă până în luna aprilie la un acord privind suplimentarea resurselor ale FMI, condiţionată de consolidarea sistemului de salvare a zonei euro care are ca piloni principali fondurile FESF şi ESM. Deşi se tem de efectele pe care le-ar avea asupra economiei mondiale intensificarea crizei europene a datoriilor suverane, SUA, China şi Japonia, state cu care europenii negociază consolidarea FMI, vor să vadă că Europa face eforturi suplimentare pentru a lupta cu criza. "Încă trebuie să construim mama tuturor scuturilor anticriză. Cu cât acesta este mai credibil şi mai mare, cu atât scade probabilitatea de a fi folosit", a afirmat Angel Gurria, secretarul general al OCDE. El apreciază că zidul de protecţie ar fi trebuit construit în urmă cu cel puţin jumătate de an. "În fiecare zi costurile incertitudinii şi indeciziei sunt enorme", a avertizat secretarul Trezoreriei SUA Tim Geithner. Schauble a indicat că liderii europeni vor discuta în martie "cât este de adecvat" fondul de criză al zonei euro, chestiunea urmând să se afle pe agenda summit-ului UE din această săptămână. Afirmaţiile sunt un indiciu că Berlinul este dispus să discute creşterea resurselor fondul european de urgenţă şi reprezintă o schimbare importantă de poziţie, în condiţiile în care Merkel s-a opus cu înverşunare până acum mobilizării unor fonduri suplimentare în lupta contra crizei. FESF, cu resurse de 250 miliarde euro, este un mecanism temporar anticriză şi va fi urmat din această vară de ESM, cu o putere de foc de 500 miliarde euro. Contribuabilii majori ai FMI ar putea suplimenta resursele instituţiei financiare cu 500-600 miliarde dolari (446 miliarde euro) dacă aceste mecanisme sunt combinate. FMI are acum la dispoziţie 358 miliarde de dolari.
"Şansele Greciei de a deveni mai competitivă şi de a se însănătoşi sunt mai mari în afara uniunii monetare"
Germania a cerut în premieră, prin ministrul de interne Hans-Peter Friedrich, ieşirea Greciei din zona euro, în timp ce mai mulţi oficiali de rang înalt europeni, printre care şeful Eurogroup, au avertizat că nu este exclus ca statul elen să aibă nevoie de un al treilea program de salvare. "Nu spun că Grecia ar trebui aruncată afară din zona euro, ci că ar trebui create stimulente cărora să nu le poată spune «nu»", a declarat ministrul german de interne pentru revista Der Spiegel, adăugând că şansele Greciei de a deveni mai competitivă şi de a-şi însănătoşi situaţia financiară sunt mai mari în afara uniunii monetare, scrie The Telegraph.
Prin aceste afirmaţii, Friedrich a devenit primul membru al guvernului condus de cancelarul Angela Merkel care vorbeşte public despre ieşirea statului elen din zona euro. Declaraţiile vin în contextul în care ministrul german de finanţe Wolfgang Schauble şi şeful Eurogroup Jean-Claude Juncker au avertizat că Grecia ar putea avea nevoie de un al treilea pachet de bailout, la doar câteva zile după ce miniştrii de finanţe din zona euro au aprobat cel de-al doilea program de salvare destinat Greciei, de 130 de miliarde de euro. Schauble este considerat a fi mentorul lui Merkel, politicianul cu cea mai mare influenţă în deciziile liderilor europeni. "Este ceva ce nu poate fi exclus, deşi nu ar trebui să pornim cu ipoteza că un al treilea program va fi necesar", a afirmat Juncker. Fără bani de la UE sau FMI, Grecia va intra în faliment chiar luna viitoare. Juncker a precizat, totuşi, că nu vede cum Grecia ar putea falimenta, potrivit cotidianului grec Kathimerini. La rândul său, preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick, a declarat că noul pachet de bailout destinat statului elen nu face decât să câştige timp. "Este prea devreme pentru noi să ne dăm seama de ceea ce se va întâmpla. Multe depind de ceea ce vor face grecii", a spus Zoellick.
Grecia a lansat cea mai mare restructurare a datoriilor din istorie
Grecia a lansat la sfârşitul săptămânii trecute un program de schimb de obligaţiuni deţinute de investitori privaţi prin care se vizează reducerea cu 107 miliarde euro a datoriei elene, de 350 miliarde euro, scrie Thomson Reuters.
Programul face parte din cel de-al doilea pachet de bailout destinat statului elen, şi de succesul lui depinde alocarea de noi fonduri pentru Grecia. Băncile, asigurătorii şi alţi investitori care deţin obligaţiuni guvernamentale greceşti de 206 miliarde euro vor suporta pierderi de 53,5% din valoarea nominală a titlurilor acceptând obligaţiuni greceşti cu scadenţe mai mari şi titluri emise de FESF. Pierderile reale s-ar ridica la 73-74%.
Autorităţile elene speră ca procesul de restructurare a datoriilor să fie încheiat până pe 12 martie. Prin aplicarea acestui program, ponderea datoriei publice în PIB ar trebui să scadă de la 160% în prezent la 120,5% până în 2020.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
