Planul recent anuntat al Bank Austria-Creditanstalt, de a construi 200 de sucursale in Europa Centrala si de Est demonstreaza cat de decise sunt grupurile financiare internationale sa exploreze potentialul regiunii, relateaza Financial Times.
Bank Austria-Creditanstalt, detinuta in parte de banca germana Hypovereinsbank, isi extinde reteaua sa de 850 de sucursale in 11 tari, urmarind sa-si sporeasca numarul clientilor, de la 4 milioane la 4,5 milioane pana in 2005. Numai in Ungaria, banca isi va majora numarul de sucursale, de la 38 la peste 100.
Erich Hampel, presedintele Bank Austria-Creditanstalt, a declarat in luna iunie: "Ne-am stabilit un obiectiv clar. Vrem sa devenim numarul unu absolut in Europa Centrala si de Est".
Acesta este un scop comun printre alte grupuri importante din domeniu, care au investit in regiune. UniCredito, din Italia, care controleaza Pkosa, din Polonia, precum si alte banci de renume din Europa Centrala, si-a stabilit obiectivul de a fi "grupul bancar numarul unu in noua Europa". KBC, grupul belgian aflat pe primul loc din regiune in termeni de active, considera Europa Centrala si de Est drept "cea de a doua sa piata interna".
Aceste ambitii demonstreaza cat de importanta a devenit regiunea pentru sectorul bancar global si gradul in care se accelereaza competitia intre cele circa 10 banci de top care domina piata in cele opt state fost comuniste care au aderat la Uniunea Europeana in acest an si in tarile candidate din sud-estul Europei. Pe segmentul de retail, unde bancile intrevad cele mai bune posibilitati de dezvoltare, rivalitatile sunt intense.
Bancile isi majoreaza activele detinute in regiune, in speranta ca acestea le vor aduce o crestere mai puternica decat cele din Europa Occidentala sau alte economii de piata dezvoltate. La sfarsitul anului 2003, RZB, grupul austriac , avea 35,8% din activele totale in regiune, proportia cea mai mare dintre toate bancile occidentale.
Printre alte institutii de credit austriece cu peste 15% din active in estul Europei se numara Hypo Alpe-Adria, Erste Bank si Bank Austria, potrivit unui studiu realizat de RZB. Procentul activelor KBC in aceasta zona este de 13%, in timp ce pentru Unicredit, cifra este de peste 10%.
In Europa Centrala si de Est, unicul mare concurent privat al multinationalelor este grupul ungar OTP, care isi domina piata interna si face investitii in statele vecine.
Doua alte mari banci concurente sunt proprietate de stat.
Guvernul polonez se gandeste la privatizarea PKO BP, intr-un mod care ar putea duce la nasterea unui campion national- printr-o emisiune de actiuni in care statul sa incerce sa pastreze controlul asupra viitoarelor modificari in ceea ce priveste proprietarul.
In Romania, guvernul planuieste sa vanda BCR, cea mai mare banca, intr-un mod mai conventional, adica unui investitor strategic.
Investitiile in sectorul bancar din regiune nu sunt lipsite de risc. Multinationalele au invatat din experienta franarii cresterii economice a Poloniei in anii 2002-2002, care a dus la acumularea de mari datorii restante.
Una din cele mai afectate a fost KBC, care si-a facut anul trecut, pentru Polonia, provizioane in valoare de 169 milioane euro, in timp ce provizioanele totale ale grupului se ridicau la valoarea de 679 milioane euro. KBC s-a vazut nevoita sa-si restructureze administratia si sa-si revizuiasca modul de controlare al creditelor.
In contextul redresarii economice, se intrevad vremuri mai bune pentru bancile poloneze. Concurenta ramane insa dura. Circa sase banci internationale se lupta pentru cota de piata. Iar privatizarea PKO BP nu va face viata mai usoara. Daca guvernul se gandeste serios sa transforme PKO BP intr-un campion national, aceasta ar putea beneficia de un tratament favorabil.
Polonia, cea mai mare economie dintre noii membri UE, ramane totusi atractiva pentru institutiile internationale de credit si nici unul dintre marii investitori nu da semne de retragere.
In Republica Ceha si Slovacia, sectorul bancar s-a stabilizat in ultimii ani. Piata de retail este dominata de trei sau patru banci cu capital strain.
In Ungaria, implicarea multinationalelor s-a accentuat in ultimul an, cand Erste Bank, din Austria, a cumparat Postabank de la guvernul ungar, intr-o tranzactie de 400 milioane euro. Bancherii au fost surprinsi de pretul ridicat oferit de banca austriaca. Aceasta a ajuns insa, in urma tranzactiei, pe locul doi pe piata maghiara, dupa OTP, in functie de numarul de clienti si pe locul cinci, in termeni de active detinute. Erste Bank, care a creat Postabank-Erste prin combinarea operatiunilor Erste deja existente in Ungaria cu noua achizitie, se declara satisfacuta cu evolutia parcursa.
Erste, ca si rivalii sai, se concentreaza pe potentialul de crestere al regiunii. Cu un produs intern brut pe cap de locuitor mai mic de 50% din media Uniunii Europene, este destul loc pentru o crestere ulterioara.
Nivelul de trai din Europa Centrala influenteaza decisiv sectorul financiar
Potentialul sectorului bancar este cu atat mai mare, cu cat creditele reprezinta mai putin de 35% din PIB in noile state membre UE, comparativ cu media de 110%, inregistrata in zona euro, potrivit datelor furnizate de RZB.
Creditele de consum detin o pondere si mai mica, de 11%, fata de 49% in zona euro. Potrivit lui Andreas Treichl, directorul executiv al Erste, in tarile fost-comuniste din Europa Centrala, veniturile pe cap de locuitor nu se ridica decat la o treime din nivelul austriac, iar nivelul de furnizare al serviciilor financiare nu reprezinta decat unu sau doi% din cel inregistrat in Austria.
De exemplu, afacerile fondurilor mutuale din Republica Ceha, Slovacia, Ungaria si Croatia totalizeaza sub 8 miliarde euro, fata de 117 miliarde euro in Austria.
"In timp, aceste 8 miliarde euro vor deveni 440 miliarde euro, cand cehii, slovacii, ungurii si croatii vor trai la fel de bine ca austriecii. Asta ar putea fi in 25, 30 sau 40 de ani. Nimeni nu stie exact cand. Dar se va intampla", a declarat Treichl.
Unii bancheri sunt ingrijorati ca, la o rata de crestere a creditului de 30%, si chiar mai mult in unele tari, bancile se vor confrunta cu datorii restante. Willem Buiter, economist sef la Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare, avertizeaza: "Sunt vesti bune si proaste in acelasi timp. Cresterea creditului este buna. Dar se pune intrebarea cat de eficient este controlul creditului bancar".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
