Când cei mai puternici lideri ai lumii s-au reunit în Carbis Bay, Anglia, anul trecut, aceştia nu ar fi putut nicidecum anticipa că discuţiile din cadrul următorului summit G7 vor fi dominate de revenirea războiului în Europa. Focusul a fost atunci pe impactul pandemiei, schimbările climatice şi ameninţarea în creştere venită din China.
Însă la summitul din acest an, organizat în Bavaria, războiul din Ucraina a ocupat centrul atenţiei. Liderii occidentali au încheiat summitul din Germania angajându-se să sporească costurile economice şi politice pentru Vladimir Putin şi regimul său.
„Este important să rămânem uniţi pe termen lung“, a declarat cancelarul german Olaf Scholz, preşedinte al G7.
În ceea ce priveşte energia, liderii G7 au încercat să determine cum să reducă costurile ridicate respectând în acelaşi timp angajamentele de diminuare a dependenţei de combustibili fosili. Spre nemulţumirea activiştilor de mediu, grupul a încheiat summitul cu o poziţie diluată în ultima privinţă, spunând că din cauza războiului din Ucraina ar putea fi necesară o susţinere temporară pentru noi proiecte de extracţie de gaze, notează Deutsche Welle.
Cât priveşte costul ridicat al energiei, ideea de plafonare a preţului petrolului rusesc stârnise agitaţie înaintea summitului. În pofida entuziasmului inţial, liderii au anunţat un simplu acord de a „analiza“ o interdicţie de transportare a petrolului rusesc vândut peste un anumit preţ.
„Ideea plafonării este una foarte bună“, a declarat preşedintele francez Emmanuel Macron, avertizând în acelaşi timp cu privire la „dificultăţile de ordin tehnic“ în implementarea acesteia. Germania şi-a exprimat temerile că o astfel de măsură de plafonare a preţului petrolului, sau gazelor, ar duce la o întrerupere totală a livrărilor de energie rusească şi la o criză profundă a industriei europene. Alţii, în special americanii, susţin că planul poate funcţiona.
Summitul a produs totuşi un acord între unii membri ai grupului de stopare a achiziţiilor de aur din Rusia, unul dintre cei mai mari producători ai lumii.
Summitul s-a concentrat şi asupra eforturilor de a ajuta Ucraina. Liderii au promis susţinere de peste 30 de miliarde de euro.
Pentru a combate criza mondială a foametei, liderii G7 s-au angajat de asemenea să ofere fonduri de 4,3 miliarde de euro. Activiştii au criticat anunţul acestora.
„Suma este insuficientă pentru a pune capăt crizei alimentare mondiale“, a declarat Charlotte Becker, director Oxfam.
De asemenea, în contextul temerilor privind ascensiunea Chinei, liderii G7 au dezvăluit un plan de mobilizare a 600 miliarde de dolari sub formă de fonduri publice şi private pentru investiţii în proiecte de infrastructură în ţările aflate în curs de dezvoltare.
Stormy-Annika Mildner, director la Institutul Aspen, arată însă că subiectul a fost abordat şi anul trecut, fără progrese semnificative până în prezent.
G7 este în mod regulat criticat pentru influenţa exagerată asupra economiei mondiale şi incapacitatea de a-şi respecta angajamentele.