Bugetul pe anul viitor include reduceri ale cheltuielilor publice în valoare de 5,7 miliarde de euro, peste cele de 1,5 miliarde de euro realizate în acest an. Bugetul include de asemenea majorări de taxe în valoare de puţin peste 2 miliarde de euro. „Acest buget este o sarcină dificilă pentru un guvern care doreşte să-şi lase amprenta prin justiţie socială“, a declarat premierul grec înainte de votarea bugetului. Acesta a subliniat că este pentru prima dată când cheltuielile pe spitale, beneficii sociale şi creare de locuri de muncă au înregistrat o majorare modestă în limitele programului de bailout. Bugetul va avea un deficit de 2,1% din PIB anul viitor comparativ cu nivelul de 0,2% înregistrat în acest an.
Bugetul a fost adoptat cu 153 de voturi pentru şi 145 împotrivă în urma unor dezbateri aprinse care au evidenţiat reticenţa partidelor de opoziţie de a susţine coaliţia de guvernare în implementarea unor reforme structurale nepopulare, potrivit Financial Times.
Economia greacă se va contracta cu 0,7% anul viitor după o creştere zero în 2015 comparativ cu proiecţiile anterioare, ce vizau un declin de 2,3% pentru acest an în urma impunerii de controale de capital în luna iunie cu scopul evitării colapsului sectorului bancar al ţării.
Sezonul record înregistrat de sectorul turismului, dublat de acţiunile băncii centrale de a accelera importurile de materii prime pentru companiile exportatoare, au diminuat impactul controalelor de capital, potrivit ministrului grec de finanţe.
Euclid Tsakalotos, ministrul grec de finanţe, a anticipat o revenire pe creştere în cel de-al doilea semestru al anului viitor, odată ce încrederea în perspectivele economice ale Greciei revine, iar controalele de capital sunt eliminate.
Veniturile din privatizări sunt estimate la 1,99 miliarde de euro comparativ cu o proiecţie anterioară de 3,5 miliarde de euro în urma întârzierilor înregistrate în finalizarea vânzărilor deja stabilite şi în crearea unui nou fond de privatizare cu obiectivul pe termen lung de a atrage 50 miliarde de euro.
Parlamentul grec mai are însă de aprobat două măsuri controversate: o dublare a impozitului pe venit pentru fermierii greci, care trebuie plătit în avans, şi o nouă rundă de reduceri de pensii pe lângă reducerile de peste 40% implementate în ultimii patru ani.
Reprezentanţi ai zonei euro, ai Băncii Centrale Europene şi ai Fondului Monetar Internaţional revin în Grecia astăzi pentru noi discuţii privitoare la reformarea sistemelor de pensii şi fiscal şi administraţiei publice.
