Europa pare mai hotărâtă ca oricând să lase Grecia să iasă din zona euro, iar eşecul probabil al principalelor partide politice de a forma un guvern de coaliţie va face ca miza viitoarelor alegeri parlamentare să fie chiar rămânerea ţării în uniunea monetară. Grecii sunt mai decişi ca oricând să respingă austeritatea cerută de Europa care a dus şomajul la cote record, făcând ca una din cinci persoane şi unu din doi tineri să nu aibă loc de muncă.
Rata şomajului din Grecia a atins un nou record în februarie, subliniind impactul măsurilor de austeritate impuse ţării de către creditorii internaţionali UE şi FMI în schimbul ajutorului financiar, scrie Thomson Reuters. Rata şomajului a crescut de la 21,3% în prima lună a acestui an la 21,7% în februarie, potrivit datelor oficiale. Pe segmentul de vârstă 15-24 de ani şomajul a ajuns la 54%. Reducerile de cheltuieli impuse începând cu 2010 prin acordurile de ajutor internaţional au sufocat companiile şi le-au împins în faliment. Numărul persoanelor fără loc de muncă a crescut cu 42% în februarie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, la 1,1 milioane.
Scăderea economică pentru perioada 2008-2012 este estimată la 20%, aceasta fiind cea mai lungă şi mai dificilă recesiune a ţării de după cel de-al Doilea Război Mondial. Peste 500.000 de locuri de muncă, circa 10% din total au fost desfiinţate în acest interval. FMI anticipează că economia se va contracta cu 6,5% anul acesta.
Coşmarul politic continuă
Situaţia economică a generat furie în rândul populaţiei faţă de partidele politice care au condus ţara în ultimele decenii. Aceste partide au înregistrat rezultate slabe în alegerile desfăşurate duminică, mai mult de jumătate din mandate fiind atribuite unor formaţiuni care se opun termenilor acordurilor de ajutor internaţional. Partidele care s-au plasat pe primele două locuri în alegeri, Noua Democraţie şi o coaliţie de extremă stânga, nu au reuşit să formeze un guvern, iar sarcina alcătuirii noului executiv a revenit Pasok, condus de fostul ministru de finanţe Evangelos Venizelos. Şi acesta are şanse minime de succes, ceea ce face foarte probabilă posibilitatea organizării de noi alegeri peste aproximativ o lună.
"Prelungirea acestei incertitudini nu face decât să lovescă ţara şi economia ei, şi, la sfârşit, pe cei mai slabi şi pe cei fără loc de muncă", a afirmat Venizelos.
Dar dacă grecii aleg un guvern antiausteritate, Grecia ar putea intra în faliment la sfârşitul lunii iunie şi, forţată de evenimente, ar putea părăsi zona euro, scrie Le Figaro.
"Din punct de vedere politic, Grecia este deja în afara zonei euro. Singurele necunoscute sunt momentul ieşirii şi cât de dezordonată va fi aceasta", consideră Nicholas Spiro, analist la Spiro Sovereign Strategy.
Noi fonduri, dar până când?
Dacă tăierile bugetare prescrise de creditori sunt anulate, FMI şi UE vor tăia finanţarea cu care previn falimentul statului grec. Credit Suisse a calculat că 143 de miliarde euro i-au fost alocate Greciei începând cu 2010. Ieri Grecia a primit încă 4,2 miliarde euro, însă guvernele din zona euro au blocat, din cauza reticenţei Germaniei, Finlandei şi a altor state, un miliard de euro, care va fi alocat până în iunie în funcţie de nevoile de finanţare ale ţării. Plata este importantă deoarece îi permite Greciei să ramburseze săptămâna trecută datorii de 3,3 miliarde euro către BCE.
"Dacă Grecia decide să nu stea în zone euro, nu o putem forţa"
Germania a avertizat însă că finanţarea va fi sistată dacă noul guvern elen nu respectă termenii acordurilor de bailout în care s-a angajat statul.
"Dacă Grecia pune capăt reformelor, nu văd cum ar mai putea fi plătite celelalte tranşe", a declarat ministrul german de externe Guido Westerwelle, citat de The Telegraph.
Ministrul de finanţe Wolfgang Schaeuble, mentorul cancelarului Angela Merkel, a indicat că este pregătit pentru cazul în care Grecia părăseşte zona euro.
"Dacă Grecia decide să nu stea în zone euro, nu o putem forţa. Ei vor decide dacă rămân sau nu", a afirmat el. Schaeuble a avertizat totodată că jocul periculos pe care grecii îl fac cu termenii acordurilor de bailout vor provoca "incertitudini catastrofale" pe pieţele financiare.
De asemenea, Ewald Nowotny, membru în consiliul guvernator al BCE, a declarat că Grecia nu poate fi ajutată dacă ea nu se ajută singură, un avertisment că ieşirea ţării din zona euro este în cărţile liderilor europeni.
Pieţele financiare au resimţit din plin impactul incertitudinilor legate de Grecia. Acţiunile marilor companii europene au încheiat tranzacţiile de miercuri în scădere la minimul ultimelor patru luni. Titlurile au revenit însă joi pe uşoară creştere. Tot ieri, euro a atins un minim al zilei de 1,2924 dolari pe unitate, faţă de 1,2930 spre finalul sesiunii de miercuri, la New York. Miercuri, moneda unică europeană s-a depreciat în faţa dolarului la minimul ultimelor 15 săptămâni, potrivit The Wall Street Journal.
Peste 50% din investitori anticipează ieşirea unei ţări din zona euro
Aproximativ 57% din investitori anticipează că cel puţin o ţară va abandona zona euro până la sfârşitul anului, potrivit unui sondaj de oponie realizat de Blomberg la care au participat 1.253 de investitori, analişti şi traderi.
Potrivit studiului, 80% din repondenţi apreciază că situaţia de pe pieţa europeană a obligaţiunilor se va înrăutăţi. De asemenea, majoritatea participanţilor au numit deteriorarea situaţiei din Europa drept cel mai mare pericol pentru economia mondială.
Repondenţii sunt îngrijoraţi că Spania va intra în default şi sunt mai reticenţi în a cumpăra obligaţiuni franceze după ce Francois Hollande a fost ales preşedintele Franţei.
Separat, China Investment Corp, fondul suveran de investiţii al Chinei, a încetat să mai cumpere obligaţiuni guvernamentale europene din cauza turbulenţelor din regiune.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
