Grecia se confrunti cu un puternic deficit bugetar in incercarea de a amortiza costurile Jocurilor Olimpice desfasurate anul acesta.
Pierderea estimata dupa Olimpiada, de 7milioane de euro, a cauzat un deficit bugetar de 5,3 procente din produsul intern brut (PIB) pe 2004, spune prim-ministrul de centru-dreapta, Costas Karamanlis.
El spune ca vina apartine fostului guvern socialist, din cauza ca nu a facut cunoscuta dimensiunea problemelor economice cu care se confrunta Grecia.
"O mare parte din Olimpiada, cheltuielile de protocol sau de alt gen, nu au fost prevazute in buget", spune Karamanlis. "Pierderea reala nu a fost inregistrata, iar datoriile publice depasesc pana si cele mai pesimiste estimari."
Costuri de securitate
Jocurile Olimpice de la Atena au fost cele mai scumpe din istoria olimpiadelor moderna cu o traditie de o suta de ani.
Nu numai ca Atena a trebuit sa se ridice la nivelul asteptarilor celorlalte tari organizatoare, sau chiar sa le depaseasca, dar a trebuit sa mareasca si costurile pentru securitate in timpul Olimpiadei. Dupa evenimentele teroriste din 11 septembrie 2001 din SUA, temerile cu privire la atentate s-au intensificat, astfel ca Atena s-a confruntat cu costuri de securitate de cinci ori mai mari decat cele de la Sidney din 2001.
Mai mult, majoritatea lucrarilor pentru olimpiada au fost terminate pe ultima suta de metri, in graba, in unele cazuri fiind finalizate cu doar cateva ore inainte de Olimpiada. Din aceste considerente, executantii au cerut preturi mai mari pentru terminarea lor in timp util.
Graba de a termina lucrarile in timpul acordat, impreuna cu costurile pentru securitate au dus cheltuielile totale de la 4,6 milioane de euro, la cele 7 milioane din final, potrivit ministerului de finante.
Peste limite
Deficitul asteptat de 5,3 procente este aproape dublu fata de pierderile prevazute de Uniunea Europeana pentru statele membre.
Datoriile totale cumulate, spune Karamanlis, au atins 184 miliarde de euro, reprezentand 50.000 de euro pentru fiecare gospodarie din Grecia.
Karamanlis a preluat conducerea guvernului dupa ce partidul sau, Noua Democratie, a invins in alegerile generale din martie partidul socialist. La acel moment, fostul guvern socialist prevazuse un deficit de 1,2 procente din PIB. Prim-ministrul invinuieste fostul guvern si de supra-estimarea surplusului inregistrat de sectorul fondurilor de pensii,controlat de guvern.
"Masurile sociale s-au bazat pe banii imprumutati, cheltuielile militare nu au aparut in buget, astfel ca s-au creat datorii in secret", spune Karamanlis in discursul traditional de prezentare a strategiei pe anul care urmeaza. El spune, totusi, ca exista sperante de depasire a crizei.
Privatizarea, noile investitii, si proiecte privitoare la legea competitiei sunt in planul de acest an, dar nu se pregateste o "terapie de soc". Guvernul pregateste si lupta cu coruptia si cu evaziunea fiscala, stabilizarea cheltuielilor publice si micsorarea cheltuielilor in domeniul militar.
Prim-ministrul a promis ca va adopta o strategie de negociere prin dialog. Karamanlis exclude masurile extreme si spune ca guvernul sau va urmari reforme prin "consultari fara atacuri surpriza".
Totu'i, pentru a imbunatati pozitia fiscali, investitiile publice vor fi reduse anul viitor.
Ministerul de finante planuieste relansarea programului de privatizare initiat de fostul guvern, in scopul reducerii datoriilor publice, programate la 112 procente din PGB, in comparatie cu cele 103 procente estimate inainte de alegeri.
Actualul guvern al Greciei s-a angajat si reduci deficitul bugetar la 2,8 procente din PGB pani in 2006.
"Dorim si transformam Grecia intr-un stat mai competitiv, si atragem noi investitii, si creim noi locuri dem unci si si dezvoltam infrastructura rurala", incheie prim-ministrul.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
