De când au fost loviţi de criza costului traiului, europenii, fie ei din ţări bogate sau mai sărace, au devenit mai atenţi la preţuri şi la locurile de unde îşi cumpără produsele de larg consum, înclinând spre magazinele de discount. La preţuri au devenit atente şi unele guverne deoarece inflaţia persistentă poate frâna consumul şi creează nemulţumire socială, ceea ce se vede în alegeri.
Consumatorii au la dispoziţie de mulţi ani diverse instrumente pentru a compara preţurile şi a le identifica pe cele mai mici, cum ar fi aplicaţii, platforme de vânzare online, site-uri dedicate comparaţiilor sau plugin-uri pentru browserele de pe computere. Guvernul Ungariei, după câteva încercări cu rezultate incerte sau controversate de a frâna scumpirile, a mers şi mai departe, lansând propriul sistem de monitorizare a preţurilor din magazinele de retail alimentar.
Publicitatea făcută acestuia a dat roade pentru că sistemul are succes la public, potrivit presei maghiare, chiar şi celei neutre politic. Dacă proiectul ajută la reducerea preţurilor, prin transparenţă şi încurajând concurenţa, părerile sunt în general optimiste. Guvernul maghiar a venit cu această soluţie în timp ce alte câteva guverne, cum ar fi cel al Franţei şi în curând probabil şi cel al Italiei, îşi folosesc greutatea negociind cu retailerii reducerea preţurilor în ceea ce devine cunoscut ca trimestre antiinflaţie.
Şi la acest capitol Ungaria a mers mai departe, impunându-le retailerilor promoţii obligatorii. O iniţiativă guvernamentală de monitorizare a preţurilor cum este cea din Ungaria este ceva inedit pentru Uniunea Europeană, însă nu este ceva nemaivăzut în lume. Proiecte în acest sens au ţări precum Pakistan, India şi Filipine. Şi Omanul foloseşte un sistem de monitorizare a preţurilor, dar pentru alimente şi bunuri de lux vândute de marile centre comerciale. ONU, prin Programul Mondial pentru Alimente, evaluează mecanismele de urmărire a preţurilor de pe lanţuri întregi de producţie alimentară din Belize, Barbados şi alte state sau teritorii vulnerabile la crizele de alimente.
În Ungaria, platforma online care compară preţurile alimentelor vândute de cele mai mari lanţuri de supermarketuri a atras circa 650.000 de vizitatori de la lansare, pe 1 iulie, potrivit Biroului Concurenţei (GVH). În prima zi de funcţionare, site-ul a avut 230.000 de accesări, iar de atunci interesul nu s-a diminuat. Platforma poate fi accesată la adresa arfigyelo.gvh.hu în limba maghiară şi afişează preţurile zilnice a circa 1.000 de produse alimentare de bază ce pot fi grupate în 62 de categorii. Lanţurile de magazine acoperite sunt Aldi, Auchan, Lidl, Penny, Spar şi Tesco, cu 1.200 de centre de vânzare.
Promoţiile obligatorii au însemnat la început discounturi de 10%, dar de la 1 august rata este de 15% şi are ca reper cel mai scăzut preţ brut de retail aplicat de comerciant în ultimele 30 de zile. Schema obligatorie are la bază perioade săptămânale de vânzare cuprinse de obicei între joi ora 12 şi miercuri ora 12. Comerciantul este obligat să ofere la vânzare la preţ redus cel puţin câte un produs din fiecare categorie prevăzută de lege.
Participarea acestor magazine este obligatorie, iar informaţiile furnizate de ele ajută consumatorul să găsească cele mai mici preţuri pentru produsele cu aceleaşi calităţi. Autorităţile se arată convinse că platforma lor stimulează o competiţie zilnică „ucigătoare“ printre retaileri şi că a redus inflaţia la alimente cu două puncte procentuale. De aceea, ministerul dezvoltării economice a lansat ideea extinderii ariei de acoperire a platformei de comparare pentru a include preţurile multor alte produse de larg consum, nu doar alimentare, notează Budapest Business Journal.
De asemenea, guvernanţii cred că sistemul pus la punct de ei va influenţa întregul sector de retail deoarece informaţiile afişate pe site îi vor forţa şi pe retailerii mărunţi să intre în cursa preţurilor mici. Astfel, guvernul a creat o armă antiinflaţie încurajând concurenţa cu mijloacele pe care i le permite legea. Prezentarea rezultatelor după o lună de la lansarea platformei de monitorizare coincide cu retragerea plafoanelor impuse preţurilor câtorva produse alimentare considerate de bază, un mecanism antiinflaţie implementat în urmă cu un an şi jumătate.
Aceste plafonări sunt controversate deoarece, spun retailerii şi analiştii, au creat riscul apariţiei unor penurii. Penurii au apărut când guvernul de la Budapesta a plafonat preţurile carburanţilor, fiind obligat apoi să lase preţurile libere. Pentru a nu lăsa totuşi mână liberă comercianţilor, retailerii mari nu au voie să vândă produsele cu preţurile anterior plafonate mai scump decât le-au achiziţionat, arată Portfolio.
De asemenea, autorităţile extind aplicabilitatea promoţiilor obligatorii. În prezent, acestea acoperă carnea de pasăre, de porc, de vită, peştele şi conservele de peşte, produse din carne, laptele, smântâna şi înlocuitorii laptelui şi produselor lactate, iaurtul, brânza, untul, margarina, ouă, ulei de floarea soarelui, pâine, produse de patiserie, paste făinoase, orez, cereale, făina, zahărul, legumele proaspete, fructele proaspete, sucurile din fructe şi legume, mâncare preparată, condimente, cafea, ceai, apa minerală şi băuturile răcoritoare, notează Hungary Today. Promoţiile obligatorii au însemnat la început discounturi de 10% la aceste produse, dar de la 1 august, procentul este de 15% şi are ca reper cel mai scăzut preţ brut de retail aplicat de comerciant în ultimele 30 de zile. Schema obligatorie are la bază perioade săptămânale de vânzare cuprinse de obicei între joi ora 12 şi miercuri ora 12. Comerciantul este obligat să ofere la vânzare la preţ redus cel puţin câte un produs din fiecare categorie prevăzută de lege. Preşedintele Autorităţii pentru Concurenţă a arătat că din ianuarie şi până acum vânzările sectorului de retail s-au redus cu peste 10% din cauza inflaţiei şi de aceea este în interesul sectorului să participe la mecanismul de monitorizare a preţurilor pentru a contribui la ieftinirea alimentelor. Criticii arată că guvernul efectuează aceste schimbări când inflaţia a ajuns deja la punctul de vârf.
