Metodele FMI au rezultate dezastroase în România. Condiţiile draconice ale fondului au determinat Bucureştiul să reducă salariile angajaţilor din sectorul public cu 25%, mai mult decât în alte părţi. Acum primul-ministru Emil Boc a demisionat şi curentul antireformă a prins putere. Austeritatea excesivă cerută de FMI ar putea avea efecte negative de durată, scriu Martin Hurchinson şi Christopher Swann, doi editorialişti ai agenţiei de presă Thomson Reuters.
Fondul a încercat să îşi îmbunătăţească reputaţia. Directorul Christine Lagarde a declarat că FMI ar trebui să fie mai puţin dur, recunoscând că "o consolidare prea rapidă poate avea efecte negative asupra redresării economice şi a locurilor de muncă".
Din păcate, în tratamentul său oferit României, FMI s-a comportat conform reputaţiei sale de "vampir". Măsurile cerute de instituţie au inclus reducerea a 100.000 de locuri de muncă, reduceri de salarii şi o majorare substanţială a TVA, care îi loveşte direct pe cei săraci. Astfel de măsuri ar putea avea efecte nedorite. Prin întărirea forţelor politice anticapitaliste, FMI ar putea împinge România departe de politicile pe care le încurajează în statele cu care colaborează.
Este evident că România nu avea nevoie de astfel de măsuri dure. În timp ce deficitul de cont curent ajunsese la 14,5% din PIB în 2007 (mai puţin decât în cazul Bulgariei, Letoniei şi Estoniei), a ţinut sub control problema cu ajutorul unei devalorizări de 30% a leului în 2007-2009. Cheltuielile publice aflate la 36% din PIB nu sunt excesive.
Austeritatea fiscală nu are însă efect asupra corupţiei şi a altor probleme structurale ale economiei româneşti care ţin PIB-ul/capita la a doua cea mai redusă valoare din UE. FMI ar fi trebuit să ajute România să scape de urmările cumplite ale regimului Ceuşescu. În schimb, austeritatea riscă să submineze fragila democraţie a României, protestele de stradă ducând la demisia guvernului.
Problemele din România amplifică temerile că FMI operează cu două măsuri. Ţărilor mai bogate precum Irlanda sau Portugalia li s-au oferit condiţii mai relaxate. Irlandei i-au cerut să reducă salariile cu numai 10% şi să reducă numărul de funcţionari cu 8.000, iar Portugalia a fost nevoită să scadă salariile cu 5% şi să reducă numărul de angajaţi prin pensionare.
Când împrumută ţările bogate, FMI le oferă condiţii uşoare. Pentru ca fondul să aibă succes în misiunea sa, trebuie să le acorde şi clienţilor mai împovăraţi acelaşi tratament.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
