Costurile de finanţare ale Ungariei şi de asigurare a datoriilor ungare contra defaultului cresc de la o zi la alta, atingând niveluri record, iar forintul continuă să se deprecieze, ceea ce aduce un focar de criză la graniţele României. România ar putea profita, însă, de neîncrederea investitorilor în Ungaria, apreciază unii analişti.
Turbulenţele din Ungaria ar putea fi un avantaj pentru România, deoarece investitorii, din cauza problemelor de încredere în autorităţile ungare, şi-ar putea reloca aici afacerile, apreciază analistul economic Laurian Lungu.
"Din punct de vedere financiar, România nu va avea de suferit, pentru că în cazul Ungariei este vorba de o cauză locală. Relaţiile comerciale vor fi afectate, dar nu cred că într-o mare măsură", a afirmat el.
Analistul economic Aurelian Dochia consideră că şansele ca Ungaria să intre în incapacitate de plată sunt foarte mari, având în vedere situaţia actuală, în condiţiile în care Budapesta a rupt legăturile cu autorităţile internaţionale, iar accesul la piaţă este restricţionat din cauza ratingurilor în scădere.
În opinia sa, un default al Ungariei nu ar avea efecte directe asupra României, deoarece România nu are de primit bani de la Ungaria.
"Ar putea fi chiar un avantaj prin prisma migrării capitalurilor din Ungaria către România. Dar nu există un efect direct, ci mai degrabă unul indirect pe termen lung, deoarece relaţiile comerciale ale Ungariei cu România şi cu alte ţări s-ar deteriora foarte mult", a afirmat Aurelian Dochia.
Analistul economic Dragoş Cabat se teme însă de efectele de contagiune pe care le-ar putea avea defaultul Ungariei.
"România este privită ca o altă ţară fostă comunistă care acum aparţine UE, iar investitorii care nu sunt atenţi ar putea asimila problemele Ungariei şi celorlalte ţări foste comuniste, generalizând această gândire, iar dacă acest lucru se întâmplă, există şanse mari ca România să fie afectată prin scăderea investiţiilor şi în general printr-o reticenţă investiţională", a avertizat Dragoş Cabat. El apreciază la cel mult 10% probabilitatea ca Ungaria să intre în incapacitate de plată.
Problemele Ungariei
Problemele de finanţare au determinat Ungaria să caute un acord preventiv de finanţare din partea UE şi FMI. Guvernul ungar condus de premierul Viktor Orban a primit însă critici dure din partea Comisiei Europene în privinţa unor măsuri care, în opinia Bruxellesului, aduc atingere independenţei băncii centrale ungare şi din partea SUA pentru unele modificări ale constituţiei care ar aduce atingere democraţiei. Ca urmare, reprezentanţii UE şi FMI s-au retras intempestiv din negocieri, iar instituţiile financiare internaţionale au avertizat că nu vor colabora cu Ungaria dacă guvernul nu le respectă pretenţiile.
Cine pune gaz pe foc
Investitorii se tem că fără asistenţă internaţională statul ungar va intra în incapacitate de plată. Temerile au fost întărite de declaraţiile unui fost ambasador al SUA la Budapesta, Mark Palmer. Acesta susţine că Ungaria riscă să piardă statutul de membru al UE, obţinut în 2004, dacă guvernul nu-şi schimbă atitudinea. De asemenea, economistul-şef al BERD Erik Berglof a afirmat că excluderea Ungariei din UE nu mai este acum ceva de neconceput, iar UE ar putea lăsa statul ungar să falimenteze. El consideră totuşi că aceasta nu se va întâmpla. Temerile sunt amplificate de publicaţia britanică The Telegraph, care scrie că Ungaria poate să devină prima ţară din zona euro care va intra în default.
Ungaria se împrumută tot mai scump
Agenţia pentru gestionarea datoriei guvernamentale a vândut joi bonuri de trezorerie de 35 miliarde forinţi (108,6 mil euro) scadente la 12 luni la un randament mediu de 9,96%, maximul ultimilor doi ani şi jumătate. Yieldul este cu 2 puncte procentuale mai mare decât la licitaţia anterioară, potrivit Portfolio.hu. Randamentul obligaţiunilor la 10 ani a atins joi 11,2%, la ora 8:44 GMT, nivel atins doar în 2009, după prăbuşirea Lehman Brothers.
Datoria guvernamentală a Ungariei a urcat de la 76,7% din PIB la finele trimestrului al doilea din 2011 la 82,6% în trimestrul al treilea, maximul ultimilor 16 ani. Budapesta are nevoie de mai mult de 15,5 miliarde euro anul acesta pentru a-şi plăti datoriile.
Suma este echivalentă cu 18% din PIB, potrivit Le Figaro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
