„Ne aşteptăm ca zona euro să rămână în recesiune anul acesta şi următorul, iar recesiunea va fi mai adâncă în majoritatea ţărilor periferice, şi ca noi episoade de tensiune să perturbe pieţele financiare. Continuăm să presupunem că Grecia şi Ciprul vor ieşi mai devreme sau mai târziu din zona euro“, spun analiştii de la Citi, citaţi de CNBC.
Ca şi Grecia, Ciprul va fi nevoit, probabil, să-şi restructureze datoriile suverane, ceea ca va pune în pericol statutul acestei economii de membru al uniunii monetare, explică ei. La restructurare s-ar putea recurge după ce va fi evident că slăbiciunile economice severe vor împinge programul de reforme cu mult de pe calea avută iniţial în vedere sau de decizia politicienilor ciprioţi de a nu se conforma cerinţelor creditorilor internaţionali – Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.
Parlamentul german a aprobat programul de salvare stabilit pentru Cipru, care implică restructurarea masivă a sistemului bancar şi pierderi impuse celor care au depozite mai mari de 100.000 euro la cele mai mari bănci, Bank of Cyprus şi Laiki. Aceasta din urmă va fi lichidată. Planul implică, de asemenea, restricţionarea fluxurilor de capital, ceea ce reprezintă o premieră pentru zona euro.
Însă programul riscă să fie respins chiar în parlamentul cipriot. Deşi iniţial ministrul german de finanţe a asigurat că actualul proiect de bailout nu necesită votul parlamentului de la Nicosia deoarece terenul a fost pregătit prin mai multe legi menite tocmai să evite această situaţie, procurorul general al Ciprului a declarat săptămâna trecută că aprobarea este necesară deoarece chiar constituţia cere acest lucru. Parlamentarii ciprioţi au respins primul proiect al planului de bailout în condiţiile în care acesta presupunea pierderi impuse tuturor deţinătorilor de depozite la băncile din Cipru. Potrivit agenţiei Thomson Reuters, sunt semne că aproape jumătate din parlamentari se vor opune planului.
Şomajul ridicat, parte a cercului vicios care va cuprinde periferia zonei euro
„Se întrevăd numeroşi factori care ar putea face ca tensiunile de pe pieţe să se amplifice din nou. Dar şi chiar dacă tensiunile financiare nu se înrăutăţesc, ne aşteptăm ca BCE să reducă din nou dobânzile, posibil în şedinţa din mai“, menţionează analiştii de la Citi. Jens Weidmann, guvernatorul Bundesbank - banca centrală a Germaniei - a sugerat că BCE ar putea micşora dobânda de politică monetară dacă situaţia economică şi financiară din zona euro se înrăutăţeşte. Dobânda de politică monetară a băncii centrale este de 0,75%, cel mai redus nivel din istoria instituţiei. Weidmann este membru în consiliul guvernator al BCE. El apreciază că zonei euro îi va trebui zece ani pentru a-şi reveni din criză.
De asemenea, Spania şi Italia vor apela anul acesta la ajutorul Mecanismului European de Stabilitate, maşinăria permanentă de bailout a zonei euro, anticipează analiştii de la Citi. Aceste ţări, dar şi altele de la periferia zonei euro, vor fi prinse într-un cerc vicios de disponibilitate redusă a creditului de la bănci, slăbiciuni economice şi şomaj în creştere.
Cel mai recent succes al Sloveniei pe pieţele externe se datorează investitorilor interni
Ministerul sloven de finanţe a vândut săptămâna trecută bonuri de trezorerie de 1,1 miliarde de euro, de două ori mai mult decât ţinta iniţială, în ceea ce mulţi analişti au considerat că este un test al ţării dat în faţa investitorilor străini, scrie The Wall Street Journal. Slovenia este considerată ca fiind un posibil focar de criză pentru Europa din cauza creditelor toxice care sufocă băncile de stat şi un posibil candidat pentru un pachet de bailout internaţional.
Randamentul titlurilor, cu scadenţa la 18 luni, a fost de 4,15%. Potrivit datelor guvernului, aproape 82% din titluri au fost achiziţionate de investitori locali, inclusiv bănci. La băncile de stat Nova Ljubljanska Banka, Nova Kreditna Banka Maribor şi Abanka, ponderea în total a creditelor neperformante este de 28%, 25% respectiv 21%. Acestea au cote de piaţă de 33%, 13% respectiv 8%.
Totalul creditelor neperformante din sistemul bancar este de 7 miliarde de euro, echivalentul a 20% din PIB-ul ţării. Din total, 6 miliarde de euro revin celor trei bănci, potrivit balkan.com. În România, creditele neperformante sunt echivalente cu până la 8% din PIB.
Cipru vrea creştere economică prin deschiderea de cazinouri
Preşedintele cipriot Nicos Anastasiades a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute un pachet cu măsuri menite să stimuleze economia. Printre acestea figurează scutiri de impozite de până la 25% pentru companiile care angajează personal nou şi-l păstrează timp de cel puţin un an şi crearea unui fond pentru gestionarea activelor statului, scrie Bloomberg. Pachetul include, de asemenea, planuri pentru permiterea funcţionării cazinourilor şi relaxarea condiţiilor primirii autorizaţiilor de construire pentru atragerea investiţiilor în staţiuni şi cluburi de golf.
„Nu încape îndoială că ne aşteaptă procese şi durere. Pentru ca noi să reuşim să repornim economia şi să ieşim din criză cât mai devreme posibil trebuie să respectăm strict obiectivele pe care ni le-am asumat prin acordul de bailout“, a spus Anastasiades.
Purtătorul de cuvând al guvernului a estimat în aprilie că economia cipriotă ar putea scădea cu până la 13% anul acesta, cel mai acut declin din zona euro, dacă rezultatul ar fi comparat cu prognozele FMI din analiza „World Economic Outlook“ publicată în aprilie. Analiza nu cuprinde şi date despre Cipru.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
