Business Internaţional

Irlanda este forţată să ia 120 mld. euro şi să naţionalizeze băncile ca să nu fie sfâşiată de pieţe

Irlanda este forţată să ia 120 mld. euro şi să naţionalizeze băncile ca să nu fie sfâşiată de pieţe

Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi BancaCentrală Europeană pregătesc un program de finanţare de 120 demiliarde de euro pentru salvarea Irlandei, cerând guvernului săcrească taxele şi să naţionalizeze mai multe bănci, potrivit SundayTimes. PIB-ul Irlandei este de 160 mld. euro.

Oficialii europeni au negociat intens în weekend cu liderii dela Dublin pentru a pune la punct pachetul de susţinere pe careurmează să îl primească Irlanda, în condiţiile în care situaţiabăncilor s-a agravat după ce a ieşit la iveală faptul că irlandeziişi-au retras masiv banii din bănci în acest an, scrie The WallStreet Journal.

Allied Irish Banks, al doilea cel mai mare creditor irlandez, asuferit un exod al depozitelor, clienţii retrăgând 13 miliarde deeuro din conturile băncii începând cu ianuarie, ceea ce a făcut cabanca să devină dependentă de banii de la BCE.

Experţilor de la FMI şi UE li s-au alăturat specialiştii de laAgenţia de Management al Activelor din Irlanda pentru a şlefuiultimele detalii ale programului care se estimează că va pompaîntre 50 şi 100 mld. euro în economia "tigrului celtic"."Discuţiile au început la finalul săptămânii şi sunt deschise şiconstructive", spune premierul irlandez Brian Cowen.

Autorităţile de la Dublin ar putea fi nevoite să adopte pentruurmătorii cinci ani un set de măsuri nepopulare ce urmează săînsumeze anual 15 mld. euro prin reduceri de cheltuieliguvernamentale şi majorări de taxe.

Indicele bursier Stoxx Europe 600 a pierdut 0,3% din valoaresăptămâna trecută, ca urmare a agitaţiei create de situaţia dinIrlanda, dar moneda euro s-a apreciat în ultimele trei zile detranzacţionare faţă de dolar după ce investitorii au speculat căplanul de salvare pentru Irlanda va stopa criza datoriilor dinEuropa. Euro s-a apreciat cu 0,3% în faţa dolarului, până la 1,3689euro/dolar.

Ţin cu dinţii de impozitul pe profit de12,5%

Irlanda nu va modifica substanţial impozitul pe profit aplicatcompaniilor, unul dintre cele mai mici din Europa, şi nici planulpe patru ani de a reduce cheltuielile bugetare, spuneaprimul-ministru Brian Cowen înainte ca negocierile să seintensifice, scrie The New York Times.

"Spre deosebire de alte ţări, noi am făcut deja ajustărilenecesare", a declarat Cowen. "Impozitul pe profit de 12, 5% estetransparent şi valoarea acestuia este o problemă exclusivă aguvernului", a completat Cowen. Premierul irlandez a făcut acestedeclaraţii după ce marile companii americane ce îşi au sediul înIrlanda au avertizat că o majorare a impozitelor aplicatecompaniilor ar putea duce la un exod în masă al corporaţiilor.Avertismentul, lansat de executivi ai Microsoft, HP, Bank ofAmerica Merrill Lynch şi Intel, a atras atenţia cu privire la"impactul negativ al majorării impozitului de la 12,5% asupracapacităţii Irlandei de a atrage şi menţine investitoriistrăini."

Ministrul de finanţe din executivul de la Dublin Brian Lenihan adeclarat că impozitele la care sunt supuse companiile, cele maimici din zona euro, nu vor fi majorate, cu toate că o parte dinpoliticienii europeni vor ca acesta să fie compromisul pe careIrlanda să îl facă pentru a primi ajutor din partea UE.Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a declarat că deşi majorareataxelor nu este o condiţie pentru accesarea ajutoruluiinternaţional, se aşteaptă totuşi ca Dublinul să acţioneze în acestsens.

"Este evident că atunci când te confrunţi cu o situaţie de acestgen poţi să acţionezi prin două componente: cheltuieli şi venituri.Nu îmi pot imagina că prietenii noştri irlandezi nu se vor foloside această pârghie (majorarea taxelor - n. red.) pentru că au maimult spaţiu de manevră în condiţiile în care taxele sunt mai micidecât în alte ţări", este poziţia preşedintelui francez.

De ce tac agenţiile de rating?

Agenţiile de rating au jucat un rol central în cadrul crizeifinanciare cu care se confruntă întreaga lume începând cu 2007,scrie The Guardian. Mai întâi, acestea au fost acuzate că au fostprea relaxate în evaluarea pachetelor de credite ipotecare care auînlesnit boomul nesustenabil ce a precedat blocajul pieţelor decredit. Apoi, în momentul declanşării declinului şi extinderiicrizei datoriilor suverane, acestea au fost acuzate că au fost preadure. Moody's, una dintre cele mai mari agenţii, a redus ratingulde credit al Greciei în momentul de apogeu al crizei, în aprilie,împingând ţara să recurgă la susţinere internaţională.

Totuşi, agenţiile au păstrat o tăcere ciudată din momentul încare Irlanda a început să alunece în criză. Standard & Poor'sşi Moody's, care urmăresc schimbările semnificative ce afectează ocompanie, o ţară sau orice activ pe care-l evaluează,"monitorizează situaţia" din Irlanda. Fitch, cea mai mică dinrândul agenţiilor de top, a emis o declaraţie la sfârşitulsăptămânii trecute recunoscând problemele întâmpinate de băncileirlandeze în a se finanţa de pe pieţe. Ultimul comentariu făcut deagenţia S&P cu privire la Irlanda este datat 24 august, în timpce ultimul comentariu al Moody's privitor la această ţară a apărutpe 5 octombrie. În mod surprinzător, Moody's şi Standard &Poor's au al patrulea cel mai ridicat rating ataşat Irlandei. Întimp ce ratingul de top este AAA, de care marile ţări europene sebucură în continuare, Fitch are un rating AĂ pentru Irlanda, iarMoody's un rating Aa2 şi S&P AA-.

Oficialii de la Bruxelles au fost furioşi pe Moody's pentruretrogradarea ratingului Greciei în momentul de vârf al crizei.Mulţi specialişti de pe pieţe se aşteptaseră ca Irlanda să se fiaflat în centrul atenţiei agenţiilor în ultima vreme.

"Sunt uimit. Nu trebuie să fii adept al teoriei conspiraţieipentru a considera această tăcere ciudată. Cred că UE contează peagenţii să nu înrăutăţească situaţia", declară Gary Jenkins, dincadrul Evolution Securities.

UEnu vrea să păsuiască Atena cu împrumutul de 110 mld.euro

Autorităţile de la Atena se tem că nu vor reuşi să convingăoficialii FMI şi ai UE să extindă perioada în care Grecia trebuiesă returneze împrumutul de 110 mld. euro primit în primăvară, scrieThe Wall Street Journal. Premierul George Papandreou susţine căreprezentanţii FMI au fost de acord să extindă termenul de plată,însă autorităţile europene s-au opus. Şeful executivului grecadaugă că Atena încearcă să îşi recâştige credibilitatea în Europa.Totuşi analiştii consideră că este normal ca oficialii FMI şi UE sănu facă nicio concesie, mai ales că în prezent au loc negocieri cuIrlanda. Guvernul Papandereou a fost nevoit să adopte unul dintrecele mai dure pachete de austeritate dintre toate ţările europenepentru a reduce deficitul evaluat la 15,4% din PIB în 2009.Tăierile de cheltuieli publice au reuşit să reducă cu 14 mld. eurodeficitul, aducându-l până la 9,4% din PIB, însă nu suficientpentru a atinge ţinta de 8,1% stabilită pentru anul 2010. Bugetulpentru anul 2011 propunea măsuri de reducere a deficitului de 9,1mld. euro, însă specialiştii UE au cerut creşterea acestor măsuripână la 14 mld. euro. Grecia va avea în următorii cinci animisiunea grea de a onora datorii contractate pe termen lungestimate la 84 mld. euro, alături de returnarea tranşelor către FMIşi UE. Cea mai intensă presiune asupra guvernului grec va avea locîn 2014-2015, atunci când autorităţile de la Atena vor fi nevoitesă returneze 70 mld. euro pe an.

Săptămâna de foc

Luni

După ce randamentele obligaţiunilor pe zece ani emise deautorităţile irlandeze au atins niveluri de 8-9%, ţările europeneşi-au exprimat temerile în privinţa declanşării unui efect decontagiune în economiile periferice ale zonei euro, scrie TheGuardian. Liderii europeni au început să facă presiuni pe lângăguvernul irlandez pentru declanşarea unui plan de salvare, însăguvernul condus de Brian Cowen a respins posibilitatea ca Irlandasă devină "o nouă Grecie". Dublinul susţinea că ţara se poatefinanţa până la jumătatea anului viitor, dar că au loc discuţii cuComisia Europeană şi de Banca Centrală Europeană.

Marţi

Miniştrii de finanţe din zona euro s-au întâlnit la Bruxellespentru a discuta problema irlandeză, şi chiar dacă au intrat ladiscuţii declarând că Dublinul nu a făcut o cerere formală deajutor, la finalul întâlnirii au fost lansate primele indicii clarecă un plan de salvare s-ar putea contura. Comisarul european pentruprobleme economice Olli Rehn a anunţat că o delegaţie UE-FMI se vadeplasa la Dublin pentru a analiza probleme cu care se confruntăsectorul bancar.

Miercuri

Ministrul de finanţe britanic George Osborne s-a alăturatomologilor săi europeni la întâlnirea ECOFIN pentru a anunţa căMarea Britanie este pregătită pentru a interveni într-un potenţialplan de salvare a economiei irlandeze. "Irlanda este cel maiapropiat vecin al nostru şi este în interesul Marii Britanii caeconomia irlandeză să aibă succes", declara oficialul britanic.Londra s-a grăbit să intervină în condiţiile în care băncilebritanice au cea mai mare expunere faţă de economia Irlandei.

Joi

Guvernatorul băncii centrale din Irlanda a confirmat zvonurilecare au plutit în aer toată săptămâna, precizând că economiairlandeză urmează să fie salvată cu ajutorul unui pachet de "zecide miliarde" de la Uniunea Europeană şi FMI. Cu toate că anunţul acalmat pentru moment pieţele, presa din Dublin a înfierat clasapolitică pentru umilinţa de a salva economia Irlandei din milaGermaniei şi a Marii Britanii.

Vineri

Allied Irish Banks, una dintre cele mai afectate bănci dinIrlanda, a anunţat că deponenţii au retras anul acesta 17% dintotalul depozitelor în valoare de 13 mld. euro. Lipsei de încrederea populaţiei în sectorul bancar i se adaugă şi revolta claseipolitice, care a cerut aplicarea de măsuri pecuniare la adresabăncilor. Parlamentarii irlandezi susţin că ajutorul dat de FMI şiUE este cel mai umilitor moment prin care este nevoită să treacăclasa politică.

Sâmbătă

Executivul irlandez s-a reunit într-o şedinţă de urgenţă înweekend pentru a reuşi să prezinte planul de măsuri de austeritatepentru următorii patru ani în faţa parlamentului, înainte caoficialii FMI să aterizeze la Dublin şi să preia o mare parte dinlibertăţile economice ale guvernului Cowen. Cele mai mari grupurisindicale au anunţat că pregătesc ample mişcări de stradă, în timpce oficialii britanici şi-au reafirmat temerile că fragilitateaeconomiei irlandeze contagiază celelalte state din zona euro şipune în pericol existenţa monedei unice europene.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO